Invazia Ucrainei se întoarce împotriva lui Vladimir Putin. Cele mai grave consecinție ale unui blitzkrieg eșuat

Pe 24 februarie Europa este trezită dintr-o pace care a durat 70 de ani, după ce Ucraina devine ținta bombardamentelor rusești. Lumea întreagă credea atunci că învazia va fi o chestiune de câteva zile, însă nici până în prezent Rusia nu se poate lăuda cu victorii semnificative și nori negri încep să se adune deasupra Kremlinului, scrie CNCB

Singura victorie pe care o pot sărbătorii trupele rusești este ocuparea orașului Herson, însă și acolo nu se poate vorbi despre un succes total. Locuitorii ies în stradă și prostestează, aflându-se de cele mai multe ori față în față cu mitralierele soldaților ruși. În plus o altă problemă a armatei roșii este contraofensiva ucraineană care țintește reocuparea orașului.

Războiul ruso-ucrainean durează deja de o lună, iar lipsa bifării unor succese militare importante aduc probleme mari pentru Kremlin.

În primul rând, armata rusă înregistrează pierderi semnificative conform autorităților ucrainene. Deși Rusia a anunțat că doar 1,351 de soldați au murit pe câmpul de luptă, numărul acestora ar putea fi de 10 ori mai mare. Rusia a mai trăit un scenariu similar în anii 80 când s-a implicat în războiul din Afganistan, unde în 10 ani de conflict 15.000 de soldați au fost uciși. Totuși Rusia este în război cu Ucraina de doar o lună.

O altă problemă a lui Vladimir Putin este chiar ura ucrainenilor față de poporul rus și tot ce înseamnă el. Bombardamentele la care Ucraina a fost supusă au distrus spitale, o maternitate și un teatru important, provocând mii victime în rândul civililor. Aceste drame sunt motivația din spatele rezistenței feroce pe care o opun oamenii Ucrainei. Ucrainienii luptă pentru familiile și copiii lor, nu pentru a satisface aspirațiile unui lider scăpat de sub control.

În urma invaziei, Rusia a intrat în vizorul comunității internaționale care a lansat valuri de sancțiuni economice fără precedent. Pe lângă eșecul militar din Ucraina, Rusia lui Putin trebuie să se confrunte și cu scenariul unui colaps economic istoric. Analiștii sunt de părere că sancțiunile și războiul au șters 15 ani de creștere economică a Rusiei, iar dacă conflictul va continua țara riscă se se întoarcă din punct de economic la situația primilor ani ai erei post-URSS.

Dacă eșecul militar și posibilitatea unei prăbușiri economice nu erau de ajuns, Vladimir Putin mai trebuie să facă față și unei Europe care este gata să renunțe la gazele rusești. Acest abandon ar putea însemna o altă lovitură pentru economia rusească, pentru că o mare parte din banii Rusiei provin din vânzarea de energie. Aproximativ 45% din totalul de gaze consumat de UE în 2021 sunt importate din Rusia, însă Comunitatea Europeană își dorește să își reducă semnificativ achizițiile și să renunțe la combustibilii fosili rusești din 2030.

În final, Vladimir Putin trebuie să facă față unui „monstru” pe care el singur l-a creat: un Occident mai unit ca niciodată împotriva Rusiei. Putin considera că invazia Ucrainei va dezbina Vestul, creând haos și forțând națiunile într-un conflict privind ajutorarea Ucrainei. Visul lui Putin s-a spulberat când SUA și Europa au bătut palma pentru sancțiuni economice și livrarea de echipamente militare unei Ucraine care este pe cale să dea Rusiei șah.