Învățământul dual în construcții: Firmele au vrut să califice la locul de muncă peste 500 elevi în anul școlar care tocmai se încheie, dar mai puțin de 300 s-au înscris

♦ Învățământul dual se implementează în România începând din anul școlar 2017-2018.

Învățământul dual este încă o încercare a companiilor de construcții de a face rost de forță de muncă, pe o piață în care aceasta este din ce în ce mai greu de găsit. Astfel, firmele de profil apelează la metoda învățământului dual pentru a găsi și a pregăti potențiali angajați, însă nici aici interesul nu este la cote foarte ridicate. Dintr-un necesar de peste 500 de elevi, pentru care au aplicat firmele interesate să susțină învățământul dual în anul școlar 2023-2024, doar ceva mai mult de jumătate s-au înscris pentru a se profesionaliza în cadrul companiilor, arată datele Ministerului Educației.

Companii precum TeraPlast Bistrița, Celco sau Sipex spun că, în condițiile în care sistemul de învățământ pare decuplat de nevoile pieței în ceea ce privește calificările personalului, se văd obligate să asigure calificarea angajaților la locul de muncă. Astfel, se orientează către universități și programe de învățământ dual pentru a atrage și pregăti forța de muncă necesară.

„Sunt adeptul unor școli vocaționale care să dezvolte specialiști care să rămână în România. De asemenea, consider că firmele ar trebui să sprijine învățarea prin acordarea de burse și angajarea studenților la începutul carierei, inclusiv din anul patru al facultății“, este de părere Irinel Gheorghe, CEO și acționar al distribuitorului de materiale de construcții Sipex din Prahova, o companie cu 280 de angajați.

Concret, învățământul dual este o rută alternativă de educare și formare profesională, organizată pe bază de parteneriat și conform unor contracte individuale de pregătire practică, încheiate cu operatorii economici care își asumă ca responsabilitate principală pregătirea practică a elevilor, după cum explică reprezentanții Ministerului Educației. Scopul este dobândirea de cunoștințe, deprinderi și competențe pentru ocuparea unui loc de muncă, așadar integrarea pe piața muncii.

Învățământul dual se implementează în România începând din anul școlar 2017-2018. În primul an, elevii beneficiază de pregătirea practică în atelierele școlii și la operatorul economic, ceea ce ocupă 20% din timpul total alocat programului de învățământ, pentru ca, în următorii ani, ponderea să crească la 60%, respectiv 70% din timp. Pe parcursul a trei ani, sunt organizate stagii comasate de practică cu o durată totală de 24 de săptămâni.

Companiile se implică astfel activ în formarea profesională a elevilor în baza unor contracte de parteneriat cu unitățile de învățământ profesional și tehnic și cu unitățile administrativ-teritoriale pe raza cărora se află unitățile școlare. De asemenea, fiecare elev școlarizat prin învățământ dual încheie un contract individual de pregătire practică cu unitatea de învățământ și cu operatorul economic unde își desfășoară instruirea practică.

Citiți articolul integral pe zf.ro

„Operatorii economici au solicitat spre școlarizare în anul 2023-2024, clasa a IX-a, în calificări profesionale din domeniul de pregătire profesională „Construcții, instalații și lucrări publice“, 516 locuri la învățământ dual, dintre care 458 au fost incluse în oferta de școlarizare, dar s-au înscris numai 298 de eleviî, au transmis, la solicitarea ZF, reprezentanții biroului de presă al Ministerului Educației, citând date din Sistemul Informatic Integrat al Învățământului din România și date administrative CNDIPT (Centrul Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic).

În total, incluzând și celelalte clase de învățământ liceal, la începutul anului școlar 2023-2024, în domeniul construcțiilor erau înregistrați 760 de elevi în învățământul dual (298 – în clasa a IX-a, 327 – în clasa a X-a, 123 – în clasa a XI-a și 12 – în clasa a XII-a, învățământ special).

Învățământul dual din România este organizat la inițiativa operatorilor economici interesați, în calitate de potențiali angajatori, însă elevii, la finalizarea programului de studiu, pot alege să-și continue studiile sau să intre pe piața muncii, în conformitate cu propriile nevoi și interese, neexistând obligativitatea de a rămâne în cadrul companiei în care s-au format. Ministerul Educației spune că nu are date oficiale privind inserția absolvenților din învățământul dual pe piața muncii, însă lucrează la o platformă în acest sens.

În anul școlar 2023-2024, se școlarizează prin învățământul dual, în toate industriile, un procent de 16,85% din totalul elevilor înscriși în învățământul profesional, respectiv un număr de aproximativ 15.800 de elevi.

Potrivit specialiștilor în resurse umane, sectoare precum construcțiile, HoReCa și comerțul sunt cele care au cea mai mare nevoie de muncitori necalificați, după ce românii care ocupau aceste poziții au ales la rândul lor să plece la muncă în străinătate. Companiile aleg adesea să apeleze la forță de muncă din țări non-UE pentru a acoperi nevoia de angajați. Costurile unui angajator cu un muncitor asiatic pot fi mai mari pe termen scurt decât pentru a aduce un muncitor român, însă pe termen lung acestea se amortizează printr-o fluctuație de personal mai mică și o productivitate mai mare.

Concelex, Construcții Erbașu, Tancrad sunt câteva dintre companiile locale din domeniul construcțiilor care se înscriu în clasamentul angajatorilor cu cei mai mulți angajați străini, pe o piață în care găsirea forței de muncă este o provocare tot mai mare de la un an la altul.

Per total, numărul muncitorilor asiatici integrați pe piața locală a muncii depășește 65.000 de persoane, potrivit unei analize ZF. Dacă în 2015 numărul maxim de muncitori din afara UE nou-admiși pe piața muncii era stabilit la 5.500, în 2019 a ajuns la 30.000, iar în 2022 și 2023 a fost stabilit la 100.000.