Întreprinzătorii români: fără informații, fără sprijin

România este încă departe de a deveni o societate care acordă sprijin antreprenorilor, indicând o tendință de descurajare pentru asumarea riscului în start-up-uri. îmbunătățirea comunicării privind succesul antreprenorilor și promovarea oportunităților de carieră și dezvoltare personală oferite de antreprenoriat sunt acțiunile percepute a avea cel mai mare impact asupra îmbunătățirii culturii antreprenoriale în următorii trei ani, se arată în raport. În opinia consultanților E&Y, contextul economic actual, cu locuri de muncă mai puține și instabile, a condus la o schimbare a percepției tradiționale asupra carierei ideale, care valorizează stabilitatea, către una favorabilă antreprenoriatului.

“A încerca ceva pe cont propriu a început să fie considerat acceptabil. Această tendință trebuie încurajată prin informarea elevilor și studenților cu privire la antreprenoriat ca opțiune de carieră validă, prin stagii de internship și răspândirea poveștilor de succes”, se arată în studiu. Chiar dacă jumătate din respondenți sunt de părere că societatea și cultura românească sunt încurajatoare pentru ei, răspunsurile lor privind modul în care este perceput eșecul în business de către mediul de afaceri și societate în ansamblu nu sunt deloc încurajatoare.

Din studiu reiese, de asemenea, că 56% dintre antreprenorii chestionați se plâng de accesul dificil la finanțare, îndeosebi pentru tinerii întreprinzători, iar numai o treime dintre antreprenori cred că România are o legislație prielnică pentru cei ce doresc să înceapă o afacere de la zero.

În clasamentul libertății economice publicat de Heritage Foundation din Washington, România a urcat anul acesta trei poziții față de ediția de anul trecut, clasându-se pe locul 59 din 185 de țări, cu un scor total de 65,1 puncte, după ce a înregistrat “îmbunătățiri în gestionarea cheltuielilor bugetare și în privința libertății pieței muncii, ceea ce a compensat reducerea libertății în raport cu corupția”.