Între două modele de business

Băncile trebuie să păstreze structura tradițională a rețelei, cu agenții fizice și, în același timp, să deservească clienți care nu vor pune niciodată piciorul într-o agenție, care nu-și doresc nici măcar să se apropie de vreo agenție și care vor să facă totul de pe propriul iPhone. Prin urmare, băncile trebuie să construiască modelul și infrastructura care să-i ajute să facă acest lucru. În același timp, ele trebuie să mențină modelul tradițional de afacere, care este constant provocat de unele start-up-uri și de alte companii ce pătrund în acest sector.“

Este greu de estimat cât de repede se va face trecerea de la vechiul model de business la noul model, mai ales când vezi în datele demografice ale acestor bănci tradiționale cât de diversă este gama lor de consumatori, de clienți; o mare parte încă își doresc să facă operațiuni bancare într-o agenție fizică. Dar, de fapt, aceasta va deveni o relație destul de interesantă, deoarece în multe țări vedem deja că băncile încep să își raționalizeze rețelele fizice și să-și închidă din sucursale, susține Andy Baldwin.

Iar toate acestea se rezumă în cele din urmă la provocarea de a oferi servicii bancare de bază în acea comunitate. De aceea, se poate remarca o creștere a numărului de parteneriate între bănci și supermarketuri sau magazine de proximitate. ”Iar aici observăm o situație interesantă, pentru că, de multe ori, acest grup de clienți poate că nu este cel mai familiarizat cu serviciile digitale. Prin urmare, dacă se restrânge rețeaua fizică de agenții bancare, acest lucru poate genera o mulțime de alte provocări.“

Și în România a devenit vizibil în ultimii ani procesul de restructurare a sistemului bancar. Restructurările operate pe piața locală au fost destul de ezitante la începutul crizei economice. Însă, în cele din urmă, bancherii au recunoscut că este nevoie de restructurare în condițiile în care lipsa de eficiență duce la risipă de bani. Ritmul de restructurare a rețelelor băncilor încetinise în 2013 și 2014, după o abordare mai agresivă în 2012, dar intensitatea ajustării a crescut în 2015, pentru ca în 2016 restructurarea sistemului bancar să se tempereze din nou. În 2017, bancherii au accentuat din nou ritmul restructurării. După un deceniu, circa o treime din numărul de unități bancare au dispărut de pe piața locală și aproximativ un sfert din numărul de angajați au ieșit din sistemul bancar românesc, criza financiară lăsându-și amprenta asupra acestui sector. Băncile care activează pe piața locală au ajuns să aibă în jur de 55.000 de angajați, iar numărul sucursalelor a coborât în 2017 spre 4.500.

Întreaga zonă a tehnologiei remodelează sectorul serviciilor financiare, în special pe piețele în care observăm o mai mare utilizare a smartphone-urilor și o populație mai tânără, susține reprezentantul EY.

O serie de jucători ”netradiționali„ au intrat în ultimii ani în sfera serviciilor bancare, cum ar fi marile platforme online Google sau Facebook sau operatorii de telecom. Pe segmentul transferurilor de bani a intrat și Orange, liderul pieței locale, cu serviciul Orange Money, prin intermediul căruia utilizatorii pot plăti facturi de utilități, reîncărca opțiuni pentru cartele preplătite de telefonie mobilă și pot primi și transfera bani. În schimb, după patru ani, Vodafone a decis să închidă anul trecut experimentul desfășurat în România cu serviciul de plăți de pe telefonul mobil M-Pesa, prin care grupul britanic a testat apetitul piețelor din Europa pentru proiectul care s-a dovedit a fi un real succes pe continentul african.

O tendință nouă pe care o vedem în sistemul financiar este adoptarea transformărilor generate de tehnologie care sunt vizibile mai ales în digitalizarea băncilor și în serviciile fintech.

Dar care este relația între bănci și fintechuri? Este o relație ”complexă și nuanțată“ între bănci, companiile de asigurări, administratorii de active, pe de o parte, și companiile fintech, de cealaltă parte. ”Avem o echipă globală dedicată segmentului fintech și urmărim aproximativ 15.000 de companii de tip start-up fintech în diferite etape ale maturizării businessului, prin platformele noastre de analiză din Madrid. Deci, le vom urmări activitatea, automat, online.“

Prin urmare, specialistul de la compania de audit și consultanță EY susține că ideea că întreg mediul de business este perturbat, iar companiile fintech ”distrug sau schimbă“ modelele de afaceri tradiționale din prezent este puțin prea simplistă.

”Există anumite zone ale lanțului de valoare al mediului bancar, de exemplu, în care companiile fintech aduc, cu siguranță, un serviciu la un preț mai mic. Aceste zone au fost istoric foarte profitabile pentru bănci, iar situația în care se află în prezent reprezintă o schimbare în economie. Niște exemple bune ar fi cumpărarea de valută, transferul de bani, care au fost transformate. Dacă ne uităm la efectuarea de plăți, este un segment care a fost complet transformat de serviciile companiilor fintech.“

Băncile au avut întotdeauna în trecut anumite activități care erau foarte profitabile și care sprijineau alte activități mai puțin profitabile. Unele dintre activitățile cu adevărat profitabile sunt vizate de o parte dintre acești jucători disruptivi – companiile fintech. Dar, în aceeași măsură, există o mulțime de exemple în care băncile folosesc din ce în ce mai mult serviciile fintech, care sunt în mare măsură externalizate încă din faza de cercetare și dezvoltare, potrivit lui Andy Baldwin. Ceea se poate observa în prezent este că puține dintre companiile fintech se extind și demonstrează valoarea la care au fost evaluate. Multe dintre ele au fost, de fapt, achiziționate de anumite bănci sau de companii de asigurări.