Într-un an în care investițiile străine din inima economică a Europei s-au prăbușit și în care Cehia a dispărut de pe harta investitorilor, companiile străine au adus în Ungaria și Polonia mai mulți bani ca oricând

Ungaria a atras anul trecut inves­tiții străine de peste 13 miliarde de euro, o sumă record și de două ori mai mare decât cea din 2022, a spus ministrul ungar al afacerilor externe și al comerțului Péter Szijjártó. Este vorba de investiții străine directe venite printr-un program guvernamental de stimulare și la care statul ungar a contribuit cu subvenții de 2 miliarde de euro. Astfel au fost create 19.000 de locuri de muncă.

Topul proiectelor este dominat de com­panii chinezești, iar dintre acestea cea mai cunos­cută este BYD, cel mai mare producător de baterii pentru mașini electrice din lume. Minis­trul Szijjártó a remarcat că la nivel mondial în prima jumătate a anului trecut ISD-urile au fost cu 30% mai mici decât în aceeași perioadă din 2022. De aceea, a explicat el, Ungaria a obținut o performanță remarcabilă.

În Germania, cea mai mare economie europeană, ISD-urile au plonjat în pri­ma jumătate din 2023 la 3,5 mili­arde euro, de la 34,1 miliarde euro în perioada similară din 2022, spun datele Bundes­bank. Sunt cele mai mici in­vestiții din ultimii 20 de ani. Tot anul trecut, Polonia, cea mai mare economie est-euro­peană, a atras investiții străine de 7 miliarde euro prin in­ter­mediul Agenției de Investiții și Comerț Poloneze (PAiH).

Suma este, de asemenea, una record și de două ori mai mare decât cea din 2022, a decla­rat directorul departamentului de investiții al PAiH Marcin Fabianowicz. Nivelul record a fost garantat de decizia com­paniei americane de tehnolo­gie Intel de a-și construi în Po­lonia o fabrică de 4,2 miliarde de euro. În acest fel, a evi­dențiat Fabianowicz, „gigantul din Silicon Valley garantează Statelor Unite poziția de cel mai mare investitor străin din Polonia“.

Însă industria electromobilității este cea care în ultimii ani a investit cel mai mult, atât ca valoare, cât și ca număr de proiecte. Sunt mai multe feluri de a evalua investițiile străine dintr-o țară. Cele implementate de agențiile guvernamentale, cum este PaiH, sunt unul dintre ele și sunt adesea cele mai lăudate. Agenția poloneză spune că prin proiectele la care a participat în 2023 vor fi create 20.000 de locuri de muncă. Un alt mod de a reda amploarea investițiilor străine este de a le compara cu PIB-ul.

Calculele Institutului Economic Polonez arată că în 2023 investițiile străine din Polonia s-au situat la 3,9% din PIB. „Rezultate solide“ care demonstrează că țara atrage investitori străini, au concluzionat experții think-tankului. Calculul, bazat pe datele băncii centrale, ia în considerare investiții străine estimate la 133 miliarde zloți (30,7 miliarde euro) pentru 2023. Un asemenea nivel părea imposibil după rezultatele din prima jumătate a anului, iar în acele condiții guvernul polonez asigura că se concentrează pe investiții de valoare și pe cooperarea cu companii mari, de prestigiu.

Până la urmă, Polonia a atras mai mult decât vecinii și s-a descurcat mai bine decât în anii anteriori, când media investițiilor directe străine a fost de 3,7% din PIB. Investițiile atrase în 2023 de Cehia, considerată cea mai matură economie din regiune, s-au situat la 3,5% din PIB, iar cele primite de România au fost de 3%.

Campionul de necontestat este Ungaria – 4,6% din PIB, dar performanța ei reflectă efor­turile agresive de a atrage investiții chineze în domeniul electromobilității, au remarcat ana­liștii de la Institutul Economic Polonez.

Amploarea activității investitorilor străini dintr-o țară se poate măsura și prin numărul de fuziuni și achiziții.

În cazul Cehiei, acest indicator a scăzut în 2023 cu 45%, cel mai mult din ultimii cinci ani. Piața cehă a căzut la nivelurile din cea mai întunecată perioadă din pandemie, iar activitatea a fost condusă în cea mai mare parte de companii cehe. Investitorii străini nu au mai ales această cale pentru a face afaceri în Cehia, scrie Forbes.

De vină, apreciază analiștii, sunt activele imobiliare scumpe, banii scumpi, deficit acut de forță de muncă și competitivitatea redusă a afacerilor cehe. Acestea au pierdut trenul digitalizării. De asemenea, dezavantajele Cehiei ar mai fi „iadul birocratic“ în sensul că nu există reguli clare pentru toți investitorii, subvențiile și facilitățiile fiind decise individual de guvern, și infrastructură rutieră insuficientă.

Anul acesta, guvernul a simplificat modul de acordare a stimulentelor de investiții. Lenka Zdražilová, analist la compania de consultanță RSM, făcând o comparație între investițiile din regiune, spune că Polonia a devenit „managerul de afaceri al Europei Centrale“.