INTERVIU - Președintele CSM: Atacuri "consistente" la independența justiției pot fi și în 2015

Judecătorul Adrian Bordea a vorbit în interviu și despre cazul Alina Bica, arătând că la momentul propunerii acesteia pentru șefia DIICOT, Consiliul Superior al Magistraturii nu a fost informat de “organismele specializate” despre problemele cu posibilă latură penală ale acesteia. Dacă s-ar fi știut, “evident că lucrurile luau o altă turnură”, este de părere președintele CSM.

Bordea a subliniat că atunci când este vorba de o faptă de corupție, indiferent cine ar fi implicat, trebuie să suporte consecințele.

Președintele CSM apreciază că un lucru greșit al sistemului este volumul foarte mare de muncă al magistraților, susținând că este inacceptabil ca la o populație de 20 de milioane de locuitori să fie 3,3 milioane de procese, în condițiile în care sunt 4.500 de judecători și 2.700 de procurori. În opinia președintelui CSM, volumul mare de muncă al magistraților este generat de o instabilitate legislativă, care generează o instabilitate socială.

Despre dosarele vechi de cel puțin un deceniu, judecătorul Bordea spune că numărul lor a scăzut de la 217 la începutul anului la 143 “în vară”, iar întârzierile la soluționare nu ar fi, în majoritatea cazurilor, din culpa judecătorilor.

Președintele CSM speră într-un raport MCV care “să arate foarte bine”, dat fiind faptul că România a făcut “un salt calitativ foarte important”, ilustrat și de scăderea semnificativă a numărului dosarelor aflate de peste zece ani în instanță.

Prezentăm interviul acordat de președintele CSM, judecătorul Adrian Bordea, agenției MEDIAFAX:

Reporter: Ați preluat mandatul de președinte al CSM la începutul acestui an. Prin ce schimbări a trecut Consiliul în acest interval?

Adrian Bordea: Uneori, schimbările sunt vizibile, alteori, nu. De regulă, acolo unde intervine conștiința unui grup profesional, schimbările nu se văd rapid, trebuie să treacă timp să se cristalizeze ceva și după aceea rezultatelor vor apărea. Nici nu am pornit la începutul mandatului cu gândul că anul acesta se va rezolva totul. Anul acesta am încercat, mai degrabă, să stabilizăm sistemul judiciar, să stabilizăm Consiliul Magistraturii, să dăm o altă conotație ideii de independență a justiției, de pregătire profesională, de aplicare unitară a legii, pentru că sunt oarecum legate independența de aplicarea unitară a legii, chiar interdependente, de crearea unor condiții mai bune de lucru în Consiliul Magistraturii. În acest sens, am închiriat un spațiu vecin de aproximativ 500 de metri și aparatul tehnic poate să lucreze în condiții mult mai bune.

Am reușit să finanțăm niște posturi vacante, în interiorul CSM, pe resurse umane, că vorbim de stabilitatea sistemului pe resurse umane. Am încercat și am reușit să aducem în sistem, împreună cu ministrul Justiției, care a fost un factor decisiv, în jur de 170 de posturi de grefier. Săptămâna trecută s-au finanțat încă 90 de posturi de grefier pentru anul viitor, pentru instanțe, pentru parchete 50 de posturi. Sunt niște realizări care nu se văd la acest moment. Ele vor relaxa sistemul în contextul în care noile reglementări organice, codurile, deja își produc efectele și efectele sunt uneori imprevizile. Vorbesc de imprevizibiltate raportându-mă la câteva soluții ale Curții Constituționale care schimbă total filosofia, cel puțin în materia procesual penală.

Reporter: La ce decizii vă referiți mai exact?

Adrian Bordea: Este decizia prin care s-a constatat că este neconstituțională judecata în Cameră de Consiliu a cererilor în materie penală. Aceasta schimbă într-adevăr radical, pentru că în această cameră de consiliu vor trebui chemați avocații, citate părțile, vor avea loc dezbateri în contradictoriu și în această fază, care, în mod firesc, era numai o fază de verificare a condițiilor formale. Trebuie să respectăm decizia Curții Constituționale, chiar dacă în sistem se creează o bulversare. Spun asta pentru că lucrurile se complică. Dreptul la apărare era garantat oricum, acum este mult mai puternic garantat.

Reporter: Vorbeați de stabilitatea sistemului. La începutul anului, au intrat în vigoare noile coduri – penal și de procedură penală. Au stabilizat sau au destabilizat sistemul? Care au fost reacțiile în urma apariției acestor două acte normative?

Adrian Bordea: Am făcut o evaluare a sistemului judiciar numai în ce privește Codul de procedură civilă, pentru că e mult prea devreme acum să vorbim de o evaluare a sistemului judiciar față de Codul de procedură penală. Vorbesc numai de proceduri, pentru că dreptul substanțial, adică dreptul civil și dreptul penal, nu are efect în privința organizării justiției. E dreptul care se aplică, legea care se aplică, numai că procedurile au efecte în ce privește modul în care se desfășoară un proces. Vă spuneam că am făcut o evaluare a sistemului judiciar la un an și jumătate de la intrarea în vigoare a Codului de procedură civilă și am constatat un rezultat nedefinitiv, însă un rezultat, să spunem, provizoriu, și anume o creștere a volumului de activitate la judecătorii, creștere de 5%, în schimb o scădere foarte mare la nivelul tribunalelor și curților de apel. Chiar și la nivelul Înaltei Curți se constată o scădere a volumului de activitate.

Reporter: Cum vă explicați acest lucru?

Adrian Bordea: Prin modificarea competențelor. Iarăși, o chestiune care a atras un beneficiu, zicem noi, instanțelor a fost aceea că unele căi de atac sunt mai suple. Spre exemplu, apelul a devenit și ultima cale de atac în anumite situații, asta înseamnă că nu mai folosesc trei judecători în ultima cale de atac, ci numai doi judecători. Este adevărat că avem și efectul devolutiv al apelului, care înseamnă că pot să cercetez cauza pe toate aspectele, și pe aspecte de lege, și pe aspecte de probe, adică și pe legalitate, și pe temeinicie. Și atunci, această modalitate de rezolvare a căii de atac, în opinia noastră, este benefică, degrevează, pe de-o parte, și pe de alta, lasă posibilitatea unei reanalize a probelor.

Faptul că, spre sfârșitul anului acesta, legislativul a hotărât, în sfârșit, să constate că încuviințările de executare silită pot să treacă și la executorul judecătoresc este benefic. Cu o singură remarcă: numai încuviințările de executare care privesc titlurile executorii, hotărâri judecătorești. Pentru că s-a făcut o oarecare confuzie într-o anumită parte a presei, pe care noi am remarcat-o, dar probabil confuzia s-a datorat mai puținei disponibilități. Deci, numai hotărârile judecătorești nu vor mai fi încuviințate de către instanță, și e firesc pentru că deja a trecut prin filtrul cel puțin al unui judecător. În materie penală, nu am putut să facem o evaluare pentru că timpul este scurt.

Reporter: Dar un feedback ați primit din partea judecătorilor și procurorilor?

Adrian Bordea: Deocamdată, sunt chiar probleme contradictorii nerezolvate la nivelul sistemului, chiar săptămâna trecută, joi și vineri, a fost o întâlnire a președinților secțiilor penale de la curțile de apel și Înalta Curte de Casație, unde s-au dezbătut câteva aspecte legate de aceste dispoziții neclare ale procedurii. Oricum, și în materia procedurii civile, nu toate sunt în regulă, însă pe parcurs instanțele vor reuși, printr-o practică unitară, să rezolve problemele mai puțin clare. În materie penală, este greu să facem acum o evaluare, e greu câtă vreme nu mai târziu de acum o săptămână Curtea Constituțională a pronunțat acea hotărâre, care practic aduce o modificare substanțială a procedurii.

Este greu să faci o evaluare la câteva luni, la trecerea unui an de la intrare în vigoare. Am avut (marți, n.r.) o întâlnire la Ministerul Justiției cu un grup interinstituțional care vizează exact aplicarea noilor coduri și am remarcat acolo un lucru, pentru că am fost oarecum curios să văd, în perioade anterioare, care a fost impactul noilor coduri, am ajuns la concluzia că la 1893 a fost o modificare substanțială a codului de procedură civilă de la 1864, modificare care a generat în instanțe o practică oarecum neunitară, contradictorie timp de 13 ani. Noi sperăm ca în cel mult un an de aici încolo să putem avea o imagine foarte clară a tot ceea ce se întâmplă în sistem cu privire la noul Cod de procedură civilă.

Reporter: Asta înseamnă că abia peste trei ani vom putea evalua impactul Codului de procedură penală?

Adrian Bordea: Sub aspect procesual intervin multe modificări, pentru că în Camera de consiliu, judecătorul nu mai este singur, trebuie să citeze. Se schimbă datele problemei, iar o evaluare care nu ține cont de modificări, îți dă peste cap toată construcția, și nu este nici indicat, pentru că faci un pas în ideea organizării, pentru ca pe urmă să constați o destructurare. Ceea ce nu este în regulă, pentru că bulversezi sistemul, or ceea ce trebuie să facem este să oferim stabilitate și eficiență. Eficiența este extrem de importantă și noi, eu și domnul Muscalu (Gheorghe Muscalu, vicepreședintele CSM, n.r.), tocmai pe acest temei am pornit anul acesta, al eficienței sistemului judiciar. Și avem oarecum plăcuta surpriză ca elemente ale eficienței pe care noi, Consiliul, le-am abordat să fie preluate de organismele europene care au folosit în scoreboard-ul acestui an criteriile de eficiență pe care noi deja le foloseam.

Reporter: Pe parcursul acestui an ați anunțat că se fac verificări la nivelul instanțelor și parchetelor unde există dosare vechi nesoluționate. Mai mult, spuneați că parchetele unde sunt dosare vechi de mare corupție vor fi sancționate. Aveți o statistică în acest sens?

Adrian Bordea: Dosarele vechi au reprezentat întotdeauna pentru justiție un semnal de alarmă, pentru că justițiabilul așteaptă hotărârea să-i vină cât de repede, să aibă satisfacția dreptului, or dacă un dosar durează cinci, zece ani, este clar că lucrurile nu sunt în regulă. Am făcut la nivelul instanțelor solicitări Inspecției Judiciare. Inspecția Judiciară ne-a transmis rezultatul la sfârșitul verii. O următoare verificare a Inspecției este la 15 ianuarie 2015. Aceasta este practic o verificare continuă. Dosarele mai vechi reprezintă un semnal de alarmă pentru justiție. La momentul sfârșitului verii, la nivel judecătoresc erau 143 de dosare mai vechi de zece ani. Fiecare dosar a fost analizat de Inspecția Judiciară și de către Secția petnru judecători a CSM. Ce am constatat – ca o surpriză neplăcută, dar și cu conotații favorabile – este faptul că din cele 143 de dosare, în jur de 130 erau datorate numai unor expertize, unor suspendări, deci nu poți să spui că este culpa judecătorului. Sunt și câteva dosare în care într-adevăr se vădește culpa judecătorului, iar Inspecția Judiciară a luat măsura chiar a trimiterii în judecată disciplinară a unora dintre cei care nu au respectat un termen rezonabil de soluționare a cauzelor. Chiar pe rol avem dosare în acest sens.

Reporter: Aveți și exemple?

Adrian Bordea: Nu le-am soluționat și de aceea nu este bine să fac vorbire despre ele, este posibil totuși ca raportul acesta să nu fie întregit cu toate apărările pe care magistratul le face. Trebuie să recunoaștem un lucru greșit al sistemului: volumul foarte mare de muncă. În opinia noastră, este inacceptabil ca la o populație de 20 de milioane de locuitori să ai 3.300.000 de procese și să ai 4.500 de judecători și 2.700 de procurori. Este un număr mult prea mare, un volum mult prea mare, generat însă, din nefericire, de o instabilitate legislativă care generează o instabilitate socială. Dacă vorbim despre dreptul de proprietate, vedem câte și câte modificări, și câte lucruri nefirești se întâmplă. Pentru că numai stabilitatea legislativă este cea care îți dă și stabilitatea socială, altfel ajungem la compromisuri care nu sunt benefice nimănui.

Reporter: Anul acesta am asistat la un număr foarte mare de sesizări ale Inspecției Judiciare, ca urmare a declarațiilor venite din sfera politică, cum ar fi cele ale lui Traian Băsescu, Victor Ponta, Varujan Vosganian sau Dan Voiculescu. Credeți că acest lucru a dus la apariția unei presiuni mai mari asupra magistraților?

Adrian Bordea: Sunt organizații neguvernamentale care ne critică pentru că nu am fost suficient de eficienți în ce privește apărarea independenței. Trebuie să remarcăm un lucru: faptul că anul acesta a fost un an electoral, este cert că a condus ca oamenii politici să încerce să influențeze alegătorul prin diverse declarații. Ei au fost, marea majoritate – în condițiile în care într-adevăr a fost afectată independența justiției prin declarațiile lor – au fost atenționați prin hotărârile Plenului, o atenționare morală.

Nici judecătorii, nici procurorii nu se amestecă în treburile executivului sau legislativului. Nu o să spun că o lege este proastă, o să spun că o lege are mici neclarități. Eu nu vreau să imixtionez în activitatea lor, cu atât mai mult cu cât este posibil ca aspecte de nelegalitate să le judece judecătorul, aspecte de neconstituționalitate să treacă în zona de critică, nu neapărat în zona Curții Constituționale, ci a instanțelor de drept comun.

Reporter: O premieră care a avut loc în timpul mandatului dumnevoastră este aceea că DNA a cerut Inspecției Judiciare să facă verificări cu privire la judecătorul Rodica Cosma, de la Înalta Curte de Casație și Justiție, care a decis cercetarea lui Radu Mazăre sub control judiciar într-un dosar în care procurorii anticorupție au cerut arestarea primarului Constanței. De ce a fost necesar acest lucru? Considerați normal ca tocmai magistrații să atace deciziile magistraților?

Adrian Bordea: Eu apreciez că a fost o reactivitate a Direcției Naționale Anticorupție, probabil că efortul pe care l-au depus în acel dosar s-a soldat cu alte rezultate decât le-ar fi dorit. Din nefericire, ei nu au așteptat soluția definitivă, care a fost aceea a menținerii soluției judecătorului. Inspecția Judiciară a făcut verificări incomplete, a hotărât Plenul, astfel încât vom vedea care este rezultatul. Oricum, lucrurile acestea nu e bine să se întâmple, pentru că ele, până la urmă, conduc la ideea că sistemul judiciar are anumite părtinități. Judecătorii și procurorii trebuie să fie imparțiali. Dacă sunt într-adevăr fapte care conduc la o anumită activitate neconformă cu statutul magistratului, atunci într-adevăr Inspecția Judiciară trebuie să facă verificări.

Reporter: Vorbim, totuși, de o decizie judecătorească.

Adrian Bordea: Exact. Pe acest aspect al plângerii împotriva unei decizii judecătorești nu este foarte în regulă, însă separat de acest caz, totuși, trebuie să remarcăm și un alt aspect care privește un fapt al judecătorului care depășește limitele rezonabilitățiii. Independența magistratului nu este absolută. El are o obligație de a respecta legea și o obligație de a se apărat împotriva oricărei imixtiuni din interior sau din exterior. Obligația aceasta trebuie circumscrisă numai legalității. Tot ceea ce depășește acest principiu înseamnă că picăm fie în zona abuzului, fie altor fapte, fie disciplinare, fie chiar penale. De aceea este foarte important ca în momentul în care am o inițiativă de genul plângerii la Inspecția Judiciară, cu atât mai mult cu cât o face un organ judiciar, este bine să evalueze foarte bine toate consecințele.

Reporter: Putem spune că a fost vorba de un abuz al DNA?

Adrian Bordea: Nu știu. Nu cred că putem vorbi la acest moment de nicio soluție, pentru că încă Inspecția Judiciară are pe rol acest caz, dar ideea este că nici judecătorul, nici procurorul nu trebuie să abuzeze de acest concept de independență. Acest concept de independență mai degrabă îi conferă obligații decât drepturi.

Reporter: Tot ca o retrospectivă, anul acesta, un cunoscut politician și om de afaceri a fost condamnat la 10 ani de închisoare. În această vară, au fost presiuni foarte mari asupra judecătorilor care au soluționat acest caz, dar și asupra procurorilor care l-au anchetat. Prin diverse căi, a fost contestat acest dosar. Mai mult, s-a vorbit despre faptul că CSM nu a intervenit.

Adrian Bordea: În general, Consiliul este organismul colectiv colegial care nu trebuie să ia o măsură grăbită. Trebuie analizate absolut toate aspectele, pentru că de aceea procedura este așa. Inspecția Judiciară face un raport, după care îl înaintează Plenului CSM, iar acesta va hotărî asupra acestuia. Lucrurile sunt relativ dificil de explicat, pentru că trebuie să intrăm în toată procedura.

Reporter: Totuși, CSM n-ar fi trebuit să aibă o altă atitudine, pentru că s-au făcut presiuni foarte mari asupra judecătorilor acestui caz?

Adrian Bordea: După cum cred că știți, Inspecția Judiciară a întocmit un raport și s-a constatat în acea situație că independența sistemului judiciar a fost afectată. Acum, că există o presiune sau nu, este în funcție și de cum percepe magistratul, judecător sau procuror, presiunea. La un moment dat, poți să nu ai percepția de presiune. Spre exemplu, noi considerăm și am ajuns la concluzia că un inculpat care face anumite afirmații despre sistemul judiciar sau despre un anumit judecător nu trebuie să-l avem în seamă, pentru că sunt câteva zeci de mii de inculpați care pot spune vrute și nevrute. Or apărare sistemului judiciar nu trebuie să fie un instrument pur formal. El trebuie să aibă eficiență. El are eficiență atunci când într-adevăr discuțiile asupra unei hotărâri sau asupra sistemului conduc la concluzia că acest sistem este afectat. Nu mă interesează că inculpatul nu știu care dintr-un dosar țipă și spune vrute și nevrute, ne interesează cum reacționează societatea, cum reacționează oamenii care influențează societatea. Din nefericire, în societatea noastră avem mari probleme cu educația, cultura, lucrurile astea trebuie din ce în ce mai mult avute în vedere. Pentru că societatea evoluează și nu poate să rămână în urmă cultura unui popor.

Reporter: În câteva zile vor avea loc discuții tehnice pe marginea raportului MCV. Cum credeți că va arăta viitorul raport?

Adrian Bordea: Noi sperăm să arate foarte bine. De aceea, chiar avem câteva rezultate notabile pe care le putem oferi reprezentanților Comisiei Europene. În opinia mea, România a făcut un salt calitativ foarte important. Și trebuie să profităm de situația actuală, pentru că sunt eforturi ale magistraților, judecători și procurori concretizate. Un exemplu în acest sens este că la începutul anului erau în sistem 217 dosare mai vechi de zece ani, iar în vară au fost doar 143.

Reporter: În acest context, ce a însemnat pentru sistemul de justiție românesc scandalul în care este implicată Alina Bica, în prezent arestată într-un dosar de corupție?

Adrian Bordea: Trebuie să facem o precizare de la început, ca să nu apară nimic confuz: prezumția de nevinovăție există, faptul că s-a luat o măsură preventivă față de procurorul șef DIICOT, probabil că sunt argumente analizate, atât Secția de procurori cât și judecătorul care a instrumentat cauza. Când se dorește eradicarea corupției la orice nivel, nu trebuie să fie un element negativ. Dacă într-adevăr este vorba de o faptă de corupție, atunci oricine trebuie să suporte consecințele, indiferent cine ar fi el. Noi am militat întotdeauna împotriva acestor imunități, chiar și în Secția de judecători, nu ne interesează în acordarea imunităților decât aspectele pur formale și nimic mai mult. Nu intrăm noi să judecăm un dosar, dar lăsăm judecătorul să-și facă treaba. Altfel, putem fi acuzați că blocăm justiția.

Reporter: Tocmai despre un blocaj a fost vorba săptămâna trecută, când asupra CSM au planat acuzații conform cărora ar fi încercat să o protejeze pe Alina Bica?

Adrian Bordea: Aici ar trebui să facem o distincție foarte clară: arestul la domiciliu este o măsură provizorie de restrângere a libertății. Nu ești în arestul Poliției, dar ești în absolut aceleași condiții restrictive acasă. Nu înțeleg de ce s-a născut această critică, pentru că s-a luat o măsură preventivă. Probabil că ceea ce s-a trimis în seara acelei zile a fost o parte din materialul probator, nici nu știu dacă nu cumva chiar Parchetul a cerut, printre altele, și arestul la domiciliu. Nu cunosc exact elementele. Pentru că s-au dezbătut numai în Secția de procurori, dar este o măsură restrictivă de libertate, o măsură preventivă legală. Nu s-a dat, spre exemplu, încuviințarea pentru controlul judiciar ca să spui că l-ai lăsat liber. S-a luat o măsură restrictivă de libertate foarte importantă.

Reporter: Se vehiculează ideea conform căreia serviciile secrete știau că fostul șef al DIICOT este implicat într-un caz de corupție. De ce credeți că nu au adus această informație la cunoștința decidenților în acest caz? S-a dorit deliberat numirea ei la DIICOT pentru că era șantajabilă?

Adrian Bordea: Nu știu ce se discută în afara unui cadru pur oficial, însă este cert că noi, în modificările pe care le-am propus în legile de modificare a justiției, am propus ca magistrații procurori să aibă aceeași procedură ca și magistrații judecători. După cum știți, la Înalta Curte, numai Secția pentru judecători face propunerile, fără nicio altă intervenție. Zona aceasta a parchetelor este mixtă, atât administrativ, în zona executivului, pentru că procurorul este propus de ministrul Justiției și un aviz al Consiliului, după care trece la președinte. Faptul că noi am propus, în modificările legislative, o situație similară cu judecătorii cred că este cel mai în regulă, soluția cea mai bună pentru a evita nu atât imixtiunile cât suspiciunile, pentru că sunt create foarte multe suspiciuni pe baza faptului că un ministru este angajat într-un anume partid. Pe de altă parte, cazul acesta ne pune în gardă și va trebui să fim din ce în ce mai atenți. Este adevărat că nu poți afla. Nimeni nu știa ce s-a întâmplat sau ce se va întâmpla cu procurorul la momentul la care a fost propus. Nu am fost informați de organismele specializate în acest caz. Dacă ar fi existat, evident că lucrurile luau o altă turnură.

Reporter: CSM de ce nu a luat măsuri în cazul Bica imediat după apariția fotografiilor în care fosta șefă a DIICOT apărea alături de Elena Udrea?

Adrian Bordea: Singurul lucru pe care l-a făcut Consiliul a fost acela de a sesiza Inspecția Judiciară sub aspect deontologic, iar atașat acestei sesizări, doamna procuror a făcut o cerere de apărare a reputației, și atunci ele s-au conexat, pentru că nu poți să spui că ai reputație și deontologic ai probleme. Ele se leagă și de aceea Inspecția Judiciară le-a conectat, și vom vedea ce răspuns va da.

Reporter: Mandatul dumneavoastră în funcția de președinte al CSM se apropie de final. Există, până la acest moment, nume vehiculate în rândul colegilor dumneavoastra din Consiliu cu privire la cei care își vor depunde candidatura pentru conducerea CSM?

Adrian Bordea: Nu vă ascund. Chiar în Plenul din 27 noiembrie am făcut un apel colegilor mei să se gândească la candidaturi, pentru că se apropie vertiginos 7 ianuarie. Vom vedea. Încercăm să discutăm deschis. Toți cei rămași, care nu au mai avut mandate, au vocația, numai că important este ca anul viitor să se continue o activitate oarecum fermă pentru apărarea independenței sistemului judiciar, pentru că nu știm dacă nu cumva și anul viitor vom avea surprize. Surprize în sensul unor atacuri consistente la independența justiției. Este posibil, după cum e posibil ca societatea să se calmeze după anul acesta electoral și să ne apucăm toți să ne vedem de lucrurile noastre, și atunci când este necesar să fim atenționați, însă să fim atenționați într-un registru de normalitate, nu excese, pentru că excesele duc la o cale greșită.