INTERVIU. Ce planuri are Serghei Bulgac, șeful Digi, ce investiții pregătește compania cu venituri de 1 miliard de euro în 2018 și la ce trebuie să se aștepte clienții RCS&RDS

Circa 80% din bugetul pe anul trecut al grupului Digi Communications, de 279 milioane euro, s-a îndreptat către România, către subsidiara telecom de pe piața locală, cunoscută drept RCS&RDS, aceasta fiind piața principală a companiei listată la bursa de la București, apreciază Serghei Bulgac, CEO-ul și președintele companiei, într-un interviu pentru ZF și Business MAGAZIN.
„An de an investim mult. Anul trecut investițiile au fost de aproximativ 279 milioane de euro la nivel de grup, dar RCS consumă 75-80% din acest buget. Deci România a fost de departe cel mai mare beneficiar al investițiilor totale”, spune Serghei Bulgac, șeful Digi.
Pentru 2019 conducerea companiei își propune un buget similar cu anul trecut, după ce în ultimii 10 ani Digi a investit peste 2,5 miliarde de euro în total. „Ne-am dori ca investițiile să fie puțin mai mici, dar comparabile și cu 2017, când au fost investiți 243 milioane de euro, și cu 2018.”
Însă investițiile fac parte din parcursul normal al unei companii care vânează o poveste de creștere, care vrea să câștige cote de piață, clienți și business. 
„Anul trecut a fost extraordinar. Am crescut serviciile de cablu TV cu peste 300.000 de abonați. Am crescut serviciile de broadband cu peste 200.000 de abonați. Primul trimestru din 2019 a mers pe un trend similar. Nu cred că vom putea să păstrăm sau să atingem chiar același nivel, însă creșterea continuă. Pe de altă parte, în ceea ce privește serviciile fixe, am fost și rămânem lideri. În zona Pay TV cablu și satelit avem o cotă de piață de 51% și în zona de servicii broadband internet fix avem o cotă tot de 51%”, adaugă el.
În primele trei luni din 2019, compania a intrat pe pierderi de 17,6 milioane de euro, marcând primul trimestru pe minus din 2016 încoace, deși veniturile au urcat cu 21%, ajungând la 282 de milioane de euro, după ce 2018 a fost un an cu venituri record de 1 miliard euro. Șeful Digi spune că pierderea din primul trimestru a fost generată de un cumul de factori care s-au întâmplat strict în T1/2019.
„Unul dintre cei mai notabili, sper nerepetitiv, a fost influența cursului valutar, de 14 milioane de euro. Alți factori au ținut de cheltuielile mai mari cu amortizarea și deprecierea, legate atât de achizițiile noastre, cât și de integrarea Invitel în grup și cheltuieli mai mari cu salariile. Pe de altă parte, rezultatele din primul trimestru includ parțial majorarea de prețuri, care a avut loc și în Ungaria, și în România de la 1 martie – în România, un plus de 5% în zona de rezidențial, în Ungaria, plus 4%. Cu siguranță rezultatele din al doilea trimestru vor include și această majorare de prețuri.“
Pentru 2019, compania se așteaptă la realizări în linie cu cele din primul trimestru, atât în ceea ce privește cifra de afaceri, cât și EBITDA (profitul înainte de taxe). „O predicție mai precisă nu putem oferi, pentru că noi nu comunicăm previziuni nici pieței, nici analiștilor“, spune Bulgac. „Nu avem nicio supriză sau revoluție în gând și în plan. Dorința noastră este să continuăm creșterea și proiectele pe care le-am început de mai mulți ani. Vrem să fim cât mai evolutivi, dar și constanți în dezvoltarea noastră.“
Însă, dincolo de factorii citați de Bulgac, pentru oamenii care pariază pe companiile listate la bursă este important dividendul, dar șeful Digi susține că pentru investitorii grupului de telecomunicații acest aspect nu este „atât de important” pe termen lung.
„Am anunțat pe 30 aprilie dividendul de 0,5 lei pe acțiune, dividend mai mare față de cel de anul trecut, de 0,35 lei pe acțiune. Din păcate, acestea nu sunt atât de importante, așa cum le vedem noi pe termen lung, pentru că, după cum am anunțat investitorii la momentul listării, credem că suntem o companie cu strategie de creștere, iar proiectele noastre sunt în derulare, atât în România, cât și în Ungaria și Spania. Cu toate acestea, probabil în anul 2021, când majoritatea sau toate proiectele vor fi finalizate, credem că vom modifica politica acordând un dividend mai mare“, consideră Bulgac.
Digi recompensează anul acesta investitorii cu un randament de 2,1%, la prețurile curente de tranzacționare, fiind pentru al doilea an consecutiv când împarte profit cu acționarii. În 2018, compania fondată de Zoltan Teszari a livrat dividende cu un randament de 1% din rezultatul obținut în 2017, dividendul propus și aprobat pentru 2018 fiind cu 43% mai mare față de cel livrat în anul precedent.
Pe 16 mai, Digi Communications a împlinit doi ani de la listarea la București, perioadă în care acțiunile companiei din telecom s-au depreciat cu 43%, în timp ce indicele principal BET-TR a urcat cu 15,6% în aceeași perioadă. Pe de altă parte, indicele BET a scăzut cu 4%.
Bulgac consideră că dinamica acțiunilor a fost influențată de mai mulți factori, precum  cei bursieri, macroeconomici, sociali și politici din România, dar și de factori din industria globală de telecom. „Sunt factori care sigur țin de companie, sunt factori care țin de piață, sunt factori care țin de investitori sau poate de percepție. Acești factori cred că au influențat prețul acțiunilor până acum. De altfel, listarea în sine a avut succes, a atras mulți investitori. Din păcate, prețul într-adevăr nu a reflectat, credem noi, nici creșterea, nici valoarea de după“, spune șeful Digi.
Conducerea Digi crede că pe baza unei lichidități reduse la bursă și a ofertei reduse de la vânzare nu a existat o șansă ca acțiunea să fie astăzi prețuită corect și că prețul nu reflectă valoarea acțiunii.
„Bursa ar trebui să fie un instrument natural de finanțare, de acces la capital sau investiții de orice fel. Este păcat că România e o țară atât de bogată și cu potențial și nu are o bursă pe măsură. Dacă ar exista lichiditate, cel puțin în cazul nostru, credem că ar exista și o posibilitate mai mare să se regăsească prețul corect al acțiunii, care în acest moment nu poate fi găsit. Nu există acest mecanism de price discovery în lipsa lichidității. Noi observăm că investitorii care au cumpărat acțiuni le-au ținut și nu le-au tranzacționat. Din nou, fiind o lipsă de lichiditate, fiind o lipsă de ofertă la vânzare, credem că nu a existat o șansă ca acțiunea să fie prețuită corect și nu credem că prețul de astăzi este unul corect.“
Pentru a-și susține politica de expansiune, grupul cu sediul în Olanda s-a împrumutat și în România, dar se împrumută și pe piețe externe. În februarie 2019, Digi a lansat o altă emisiune de obligațiuni de 200 de milioane de euro la Dublin, majorată de la cele 125 de milioane euro pe care au vrut inițial să le emită.
În ceea ce privește relația cu investitorii internaționali, impredictibilitatea din România generează o conversație dificilă probabil pentru orice președinte de board din România, cu „surprize” precum celebra OUG 114  – ordonanța de urgență care a impus taxa „pe lăcomia băncilor”, taxa din telecom și cea din energie.
„Ei (n.r.: investitorii internaționali) nu ar putea influența OUG într-o direcție sau alta. Ei zic că și noi trebuie să respectăm legile. Pe ei îi afectează volatilitatea care a fost indusă și lipsa de predictibilitate legată de procesul legislativ. Noi chiar am avut emisiunea de obligațiuni din februarie, care a mers foarte bine”, spune șeful companiei.
În ceea ce privește piața de telecom din România, unde Digi activează cu RCS&RDS, Bulgac consideră că există un raport „extraordinar” calitate-preț. „Aici există cel mai rapid internet, cu viteze de 300 MB până la 1 GB/s. Nu găsești în alte piețe o asemenea viteză. Și mai mult, găsim aceste servicii în cea mai mare parte a României, nu doar în orașe exclusiviste cum ar fi Cluj sau București, ci în toată țara”.
Ar putea deveni noul stindard al conectivității – 5G-ul – standard în piața din România în perioada imediat următoare, așa cum se discută în majoritatea piețelor mari din lume?
5G trebuie să fie revoluționar în zona de mobil prin viteze foarte mari, dar ca să fie acel 5G despre care citim în reviste de profil trebuie să ne întoarcem la baze, observă Bulgac. „E nevoie să existe o posibilitate facilă de construcții de rețele, un regim facil de autorizare a acestor construcții și probabil acces la spectru și frecvențe la prețuri rezonabile pentru ca investițiile să fie justificabile.
Ca 5G să fie adevăratul 5G, densitatea rețelelor mobile trebuie să crească de multiple ori, ceea ce nu poate fi făcut ușor, trebuie o investiție de sute de milioane de euro la nivelul întregii industrii, o investiție masivă.”
El notează că din mai multe puncte de vedere jucătorii din piață pot lansa oricând servicii 5G pe licențele existente, însă pentru o rețea națională autoritățile trebuie să își facă treaba.
„Din punct de vedere tehnic și de reglementare, toate licențele mobile pe care le avem noi și concurenții noștri permit o folosire liberă a oricărei tehnologii pe oricare dintre frecvențe. Și în acest moment orice concurent din piață poate lansa servicii 5G pe frecvențele existente.” Potrivit lui Bulgac, nu există o legătură între licitația 5G și serviciile 5G care pot fi oferite și astăzi. Legat de licitație, așteptăm ca ANCOM să publice invitațiile, să publice caietele de sarcini și atunci vom lua decizia dacă participăm, ce se întâmplă, ce facem legat de aceste frecvențe. „Legat de dezvoltarea tehnologică, dacă lansăm sau vom lansa serviciile 5G cu acea licitație, mi se pare încă timpuriu, abia au apărut primele terminale 5G în piață, au apărut și în realitate nu sunt disponibile sau sunt prea puțin disponibile publicului larg. Cred că în următoarele 5-6 luni putem avea o strategie. Nu știu dacă asta înseamnă și o lansare anul acesta”, menționează Bulgac.
Grupul avea la finalul anului trecut 13.700 de angajați în România și peste 3.000 în total în Ungaria, Spania și Italia. Conducerea acestuia transmite că nivelul de salarizare este în linie cu industria de telecomunicații, cu mici variațiuni. În 2018, potrivit Institutului Național de Statistică, salariul mediu net realizat pe piața telecomunicațiilor a variat între 2.800 și 6.000 lei net.
Serghei Bulgac a lucrat în compania RCS&RDS încă din 2003, iar în 2005 a devenit membru al consiliului de administrație. În 2015, el a devenit și președinte al aceluiași board, cu mandat până în 2020.