INTERVIU - Ambasadoarea Finlandei: Nu putem porni un război cu Rusia. Sancțiunile economice au efect

Ambasadoarea Finlandei la București, Ulla Väistö, este de părere că sancțiunile economice împotriva Rusiei funcționează, chiar dacă “nu atât de eficient și de rapid pe cât ne-ar plăcea”.

“Până la urmă asta putem face. Ce alte măsuri are UE la îndemână atunci când o țară țerță încalcă legislația și regulile internaționale? Cum putem reacționa în astfel de situații? Nu putem porni un război, trebuie să găsim alte soluții, prin urmare sancțiunile economice reprezintă o soluție, mai ales că în general astfel de sancțiuni au avut efect”, a declarat diplomatul finlandez.

Väistö a subliniat că și UE și SUA speră că acest conflict va putea fi rezolvat prin mijloace politice, iar Acordul de la Minsk va fi implementat în întregime de toate părțile, inclusiv de Rusia. “Dacă se va întâmpla așa vom putea începe să ne gândim dacă este cazul să ridicăm sancțiunile, dar momentan cred că cel mai important este ca UE să rămână unită în acest demers și să fie fermă”, a spus ea.

Referitor la faptul că și economiile europene au de suferit în urma sancțiunilor, ambasadoarea Finlandei a recunoscut că nu este “o situație fericită”.

“Dacă impui sancțiuni și există și contrasancțiuni, toată lumea suferă. Nu este o situație fericită pentru nimeni, dar trebuie să privim situația în ansamblu”, a spus diplomatul.

În ceea ce privește investițiile finlandeze în România, Ulla Väistö a precizat că România trebuie să construiască un climat investițional foarte atractiv, cu reguli predictibile și stabile pentru a atrage mai mulți investitori.

“Trebuie să existe un nivel de certitudine, spre exemplu legile fiscale să nu fie schimbate peste noapte, să fie certitudinea că există «good governance» și că justiția este corectă și eficientă. Încurajez autoritățile române să creeze astfel de condiții pentru ca piața românească să devină atractivă pentru investitori. Avem investitori finlandezi în România și există interes dar, cu siguranță, este loc de mai mult”, a explicat Väistö.

Pe de altă parte, ea a afirmat că Ambasada a fost abordată în câteva rânduri de companii finlandeze care suspectau autoritățile locale de corupție și de decizii incorecte privind taxele.

“Au fost câteva cazuri când am fost abordați de companii finlandeze. Ne-au cerut ajutorul în anumite situații care nu le erau clare, suspectau întârzieri inutile în unele tranzacții, soluții sau decizii incorecte în ceea ce privește taxele. Au fost cazuri unde au existat suspiciuni de corupție din partea autorităților locale. Le-am ajutat să clarifice situația și, din fericire, am avut succes în câteva cazuri. Nu este o chestiune care să ne fie complet străină și știu că și alți parteneri din UE s-au confruntat cu situații similare”, a declarat ambasadoarea Finlandei.

Referitor la problema comunității rome, diplomatul i-a încurajat pe politicienii români să dea un exemplu în lupta împotriva discriminării acestei minorități.

“Noi am avut câțiva politiceni care au dat un exemplu. Fostul președinte Tarja Halonen a făcut o treabă foarte bună în ceea ce privește antidiscriminarea. Politiceni de rang înalt din România, dar nu din cadrul minorității rome, ci români ar trebui să preia inițiativa și să spună: «Hai să facem din asta un obiectiv comun, ar fi grozav să nu mai fie discriminare împotriva romilor». Bine, e nevoie și de locuințe, educație și locuri de muncă. E o problemă complexă, nu se va ajunge la o soluție de pe o zi pe alta, noi am avut nevoie de 50 de ani, dar nu se va întâmpla nimic dacă nu se face primul pas”, a afirmat ambasadoarea Finlandei.

Vă prezentăm integral interviul acordat agenției MEDIAFAX de ambasadoarea Finlandei în România, Ulla Väistö:

Reporter: În 9 mai, Uniunea Europeană sărbătorește 65 de ani de la Declarația Schuman, într-un moment în care se confruntă cu provocări majore, în vecinătatea estică și sudică, dar și în interior, unde cresc manifestările rasiste și islamofobe. Are UE puterea să meargă mai departe? Ce schimbări sunt necesare pentru a face față actualelor provocări?

Ulla Väistö: Cred că ne confruntăm cu diverse provocări. Avem provocări de ordin economic, precum criza euro, dificultăți economice în multe țări. În acest sens, mulți cetățeni simt că cel mai important este ca UE să ajute economiile statelor membre să crească din nou, să creeze locuri de muncă. Oamenii sunt cel mai îngrijorați de viața lor, de locul de muncă, de modul în care descurcă zi cu zi. Este principala îngrijorare a cetățenilor din statele membre care se confruntă cu criza economică. Aceasta este una dintre provocările UE și ea este reflectată în prioritățile actualei președinții a Uniunii (Letonia – n.r.).

Alte provocări, foarte importante și ele, sunt conflictele și crizele care ne înconjoară. Uniunea Europeană trebuie să încerce să găsească soluții. Avem drama refugiaților din Marea Mediterană, oameni care traversează Mediterana căutând refugiu în Europa. Este adevărat, cei mai mulți încearcă să ajungă în Europa în mod ilegal, ceea ce poate fi asimilat într-o oarecare măsură traficului de persoane umane, dar, în același timp, în foarte multe cazuri este vorba de drame umane. Trebuie să găsim o soluție la această problemă.

Avem și criza din Ucraina, un război care are loc foarte aproape de multe state membre. Și mai sunt și problemele cu Rusia.

Avem o mulțime de provocări în acest moment în care sărbătorim. Pe de o parte, sărbătorim, pe de altă parte, încercăm să găsim o soluție pentru multe chestiuni dificile. Probabil că nu sărbătorim într-o stare de spirit foarte veselă, dar suntem conștienți de necesitatea identificării de noi soluții și răspunsuri la provocările și problemele cu care ne confruntăm.

Rep.: Funcționează sancțiunile împotriva Rusiei?

U.V.: Da, cred că funcționează, chiar dacă poate nu atât de eficient și de rapid pe cât ne-ar plăcea, dar cu siguranță sancțiunile funcționează, în special pe termen mediu. Până la urmă asta putem face. Ce alte măsuri are UE la îndemână atunci când o țară țerță încalcă legislația și regulile internaționale? Cum putem reacționa în astfel de situații? Nu putem porni un război, trebuie să găsim alte soluții, prin urmare sancțiunile economice reprezintă o soluție, mai ales că în general astfel de sancțiuni au avut efect.

Rep.: Și dacă nu vor avea efect?

U.V.: Nu vreau să privesc prea mult spre viitor. UE evaluează situația, la fel SUA, în mod regulat, urmărește cum evoluează lucrurile. Toți sperăm că acest conflict va putea fi rezolvat prin mijloace politice. Avem Acordul de la Minsk, vrem ca el să fie implementat în întregime de toate părțile, inclusiv de Rusia. Dacă se va întâmpla așa vom putea începe să ne gândim dacă este cazul să ridicăm sancțiunile, dar momentan cred că cel mai important este ca UE să rămână unită în acest demers și să fie fermă.

Rep.: Nu vor avea de suferit pe termen lung în urma acestor sancțiuni și economiile europene, inclusiv cea a Finlandei?

U.V.: Contrasancțiunile decise de Rusia au afectat Finlanda, în special exportul de produse finlandeze. Rusia a încetat să mai importe unele produse finlandeze. Pe de altă parte, am făcut niște calcule exacte și până acum economia finlandeză a fost afectată într-o măsură foarte mică. Desigur, sunt sectoare care suferă, dar în impactul general nu a fost foarte mare și vom urmări situația în continuare. Dacă impui sancțiuni și există și contrasancțiuni, toată lumea suferă. Nu este o situație fericită pentru nimeni dar trebuie să privim situația în ansamblu.

Rep.: Sunteți mulțumită de nivelul actual al investițiilor finlandeze în România?

U.V.: Poate ar trebui să întrebăm autoritățile române, dacă sunt mulțumite de investițiile finlandeze în România. Cred că reflectă mărimea ambelor economii, Finlanda nu este o economie foarte mare. Investițiile finlandeze în România ar putea fi mai mari, dar nici nu se poate spunecă sunt nesemnificative. Avem multe companii finlandeze aici și există interes în ceea ce privește piața românească, și asta este cel mai important.

Dacă România va reuși să construiască un climat investițional foarte atractiv, atunci toată lumea va veni aici, inclusiv finlandezii. Asta necesită anumite măsuri astfel încât condițiile să fie predictibile și stabile. Trebuie să existe un nivel de certitudine, spre exemplu legile fiscale să nu fie schimbate peste noapte, să fie certitudinea că există “good governance” și că justiția este corectă și eficientă. Încurajez autoritățile române să creeze astfel de condiții pentru ca piața românească să devină atractivă pentru investitori. Avem investitori finlandezi în România și există interes dar, cu siguranță, este loc de mai mult.

Rep.: S-au plâns companiile finlandeze de climatul de business din România?

U.V.: Au fost câteva cazuri când am fost abordați de companii finlandeze. Ne-au cerut ajutorul în anumite situații care nu le erau clare, suspectau întârzieri inutile în unele tranzacții, soluții sau decizii incorecte în ceea ce privește taxele. Au fost cazuri unde au existat suspiciuni de corupție din partea autorităților locale. Le-am ajutat să clarifice situația și, din fericire, am avut succes în câteva cazuri. Nu este o chestiune care să ne fie complet străină și știu că și alți parteneri din UE s-au confruntat cu situații similare.

Rep.: Oficialii români doresc ca MCV să fie eliminat. Credeți că România a îndeplinit toate obiectivele stabilite în acest mecanism?

U.V.: Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) a fost foarte important pentru România în ceea ce privește funcționarea sistemului judiciar și independența justiției, instituțiile de integritate în general și lupta împotriva corupției. A fost creat pentru România și Bulgaria la momentul aderării la UE când ambele țări ar fi trebuit să îndeplinească deja obiectivele stabilite în cadrul MCV. Cred că pe parcursul celor 7 ani MCV a fost foarte important pentru România și pentru români. Când vorbesc cu românii, ei cred că, atât timp cât nu toate obiectivele sunt îndeplinite complet, Mecanismul de Cooperare și Verificare nu trebuie eliminat. Suntem pe deplin de acord cu concluziile ultimului raport MCV, potrivit cărora România a făcut multe progrese, dar mai sunt multe de făcut.

Nu sunt îndeplinite complet toate criteriile și nu credem că deocamdată Mecanismul trebuie ridicat. Și mulți români cred la fel. Știu că membri ai guvernului român și alți oficiali au spus că obiectivul lor este ridicarea MCV. E de înțeles, dar depinde de români. În ziua în care criteriile vor fi îndeplinite în mod satisfăcător, MCV va fi ridicat. Va fi o zi mare și noi încurajăm autoritățile române să fie foarte eficiente și rapide în acest sens. Dar în acest moment nu e cazul. După cum spuneam au fost făcute multe progrese, dar trebuie mai mult atât în ceea ce privește reforma judiciară – unde lucrurile au mers bine dar mai sunt lucruri de făcut – cât și instituțiile de integritate și lupta împotriva corupției.

Rep.: Finlanda s-a opus în trecut aderării României la Schengen. Dacă subiectul va fi pus din nou pe agendă anul acesta, își va menține poziția?

U.V.: În septembrie 2011, când România și Bulgaria au dorit să intre în Schengen, a fost un vot negativ. Finlanda s-a opus, la fel și Olanda, din trei motive. De atunci, chestiunea nu a mai fost discutată în sensul în care să se ajungă la luarea unei decizii și la vot. Noi, la nivel guvernamental, nu am discutat în ultimii doi ani deoarece subiectul a tot fost amânat. A fost amânat nu numai pentru că Finlanda ci, în special, alte țări au spus că nu vor putea da un vot pozitiv, astfel că subiectul a fost retras de pe agendă. Toți vor un consens, nu ar fi înțelept să ceri o decizie dacă vezi dinainte că nu va exista un consens. Dacă va fi discutată (aderarea) anul acesta, cu siguranță guvernul finlandez va analiza din nou situația, va studia problema din toate unghiurile și apoi va decide. Vom lua în considerare progresele făcute de România în lupta împotriva corupției și în ceea ce privește reforma judiciară. Prin urmare, momentan nu am un răspuns la această întrebare.

Rep.: Puteți reaminti cele trei motive care au stat la baza votului negativ din 2011?

U.V.: Când Finlanda a luat decizia în 2011 am spus: “da, vedem că România și Bulgaria îndeplinesc criteriile tehnice”, dar, pentru că decizia este întotdeauna politică, ne-am uitat la situație în ansamblu. Și am văzut că erau multe de făcut, în special în lupta împotriva corupției. Voiam să fim convinși că lupta împotriva corupției și funcționarea justiției sunt eficiente. Acestea au fost motivele din spatele opoziției Finlandei în septembrie 2011.

Rep.: În ultima perioadă Parlamentul României a respins mai multe cereri DNA de ridicare a imunității unor parlamentari. Ce părere aveți despre aceste decizii?

U.V.: Toți oamenii trebuie să fie egali în fața legii. Parlamentarii nu trebuie tratați în mod diferit. De asemenea, pare a exista o inconsecvență în luarea deciziilor, ceea ce nu este bine. Ridicarea imunității variază de la țară la țară, spre exemplu parlamentarii finlandezi au imunitate limitată, care se aplică doar pentru declarațiile făcute în calitate de parlamentari. Imunitatea nu acoperă nimic din ce au făcut înainte de a deveni parlamentari și nici fapte penale.

În România, problema pare a fi faptul că imunitatea este foarte extinsă și regulile privind ridicarea imunității nu par să fie consecvente, variază de la un caz la altul și nu creează încredere în sistem. Am dori ca aceste lucruri să fie clarificate.

Rep.: Am avut marțea neagră, acum avem miercurea neagră cu modificările la Codul Penal. Cum vi se par aceste schimbări ale legii în favoarea demnitarilor?

U.V.: Aceste inițiative neașteptate din partea unor parlamentari de a schimba legile foarte repede și într-un mod care pare să le întărească protecția nu creează încredere în Parlament. Suntem îngrijorați de fiecare dată când se întâmplă astfel de lucruri brusc, fără discuții în prealabil. Dacă ne referim la MCV, aici se menționează că reformele în privința codurilor penale au fost foarte importante dar la fel de important este să nu fie introduse modificări inopinante în aceste coduri, modificări ce nu dau impresia să aibă o motivație prea clară. Urmărim astfel de evoluții cu o mare preocupare și nu suntem foarte fericiți în acest sens. Ridică suspiciuni, iar noi credem că reformele trebuie să fie consecvente.

Rep.: Discutați aceste aspecte cu autoritățile române?

U.V.: Da, desigur, în mod regulat. Ne exprimăm punctul de vedere. Am văzut că sunt unele voci în România care spun că partenerii din UE se amestecă în problemele interne dar, pe de altă parte, există un Mecanism de Cooperare și Verificare și este datoria noastră să ne exprimăm punctul de vedere.

Rep.: Mai sunt probleme în Finlanda cu romii din România care cerșesc?

U.V.: În Finlanda fenomenul cerșetoriei nu mai existat de zeci de ani și, deodată, au apărut oameni cerșind pe stradă. O putem numi o problemă sau un fenomen nou adus de libera circulație a cetățenilor europeni. Romii din România au dreptul să vină în Finlanda și au făcut-o dar au început să cerșească. Prin urmare, finlandezii și-au făcut griji, în special pentru că au existat suspiciuni că este vorba de o afacere organizată. Am încercat să găsim soluții, am vorbit cu românii, iar finlandezii au devenit conștienți de situația din România, de situația minorității roma. Încă avem romi din România în Finlanda, cred că finlandezii s-au mai obișnuit cu ei, nu cred că au apărut noi probleme. Nu suntem mulțumiți cu această situație, am vrea ca romii din România să rămână în țara lor și să aibă posibilitatea de a munci aici, nu să se ducă să cerșească în alte țări UE. E treaba autorităților române. Și noi avem o comunitate de romi. Au au venit în urmă cu 500 de ani și în anii ’50-’60 erau cam în aceeași situație în care sunt romii din România în acest moment. Mulți nu aveau case decente, copiii nu mergeau la școală, erau discriminați și nu aveau multe oportunități de a-și găsi locuri de muncă. În anii ’70 am început să creăm politici naționale dedicate romilor, am adoptat legi antidiscriminare, legi în educație, care le-au permis copiilor romi să beneficieze de educație și în limba maternă. Să nu uităm de locuințe sociale și locuri de muncă. Astfel că în prezent cei mai mulți nu se mai mută dintr-un loc în altul, au locuințe stabile, își trimit copiii la școală, își cunosc foarte bine drepturile. Nu spun că nu sunt probleme, dar am luat măsuri pentru a-i integra complet. Încurajăm același lucru în România. Sunt încă multe obstacole de depășit. Cred mai ales că este nevoie de o conștientizare generală a fenomenului discriminării. Îi încurajez pe politicienii români să fie în primele rânduri, să dea un exemplu. Noi am avut câțiva politiceni care au dat un exemplu. Fostul președinte Tarja Halonen a făcut o treabă foarte bună în ceea ce privește antidiscriminarea. Politiceni de rang înalt din România, dar nu din cadrul minorității roma, ci români ar trebui să preia inițiativa și să spună: “Hai să facem din asta un obiectiv comun, ar fi grozav să nu mai fie discriminare împotriva romilor”. Bine, e nevoie și de locuințe, educație și locuri de muncă. E o problemă complexă, nu se va ajunge la o soluție de pe o zi pe alta, noi am avut nevoie de 50 de ani, dar nu se va întâmpla nimic dacă nu se face primul pas.

Rep.: Unii politicieni români consideră că romii reprezintă o problemă europeană…

U.V.: Cu certitudine, romii sunt discriminați îm toate țările, dar romii din România nu sunt o problemă a Europei. Sunt români. UE dorește să ofere o mână de ajutor României și dă bani dar e o problemă care trebuie rezolvată de România.

Rep.: De Ziua Europei, stația de metro Grozăvești se va numi Finlanda. Ce le-ați pregătit celor care se vor opri aici?

U.V.: Vom avea afișe, materiale informative despre Finlanda, am pregătit două panouri foto, unul cu saună și altul cu un pesaj cu aurora boreală și cine dorește se poate fotografia aici pentru a avea impresia că sunt în Finlanda. Vor cânta copii de la școala româno-finlandeză și toți de la ambasada, inclusiv eu, vom fi acolo pentru a vorbi cu oamenii și pentru a le oferi informații despre Finlanda.

Rep.: Aveți o definiție personală pentru “cetățeanul european”?

U.V.: Cred că toți avem o identitate europeană, eu cel puțin o am. Sunt finlandeză dar în același timp mă simt cât se poate de europeană. Înainte să vin în România am fost în Mexic, și nu avem zboruri directe între Helsinki și Mexico City, astfel că de fiecare dată făceam escală la Paris, Londra, Frankfurt sau Amsterdam. Și simțeam deja că sunt acasă atunci când ajungeam pe aeroportul din Amsterdam sau Frankfurt. Asta înseamnă acasă. Europa e acasă. Pentru mine e simplu să trăiesc și să muncesc într-o altă țară europeană. Identitatea europeană e în interiorul nostru, e istoria noastră, cultura comună. Suntem diverși și ăsta e șarmul Europei. Finlanda e o țară minunată, la fel și România. E grozav să călătorești în Europa, te duci dintr-o țară în alta și spui: “ăsta e continentul nostru”. Trebuie să facem totul pentru ca Europa să devină mai puternică, mai bună pentru cetățenii săi. În afara UE sunt piețe emergente și țări puternice dar dacă rămânem împreună putem să ne aducem contribuția la ceea ce se întâmpl la nivel global.

Rep.: Ce vă place în România?

U.V.: Îmi place diversitatea, România e o țară foarte frumoasă, îmi place să călătoresc prin țară și să văd peisaje minunate, orașe frumoase și tot felul de monumente istorice. Cred că românii au avut o istorie foarte grea, experiențe foarte dificile, iar cele recente și-au pus amprenta asupra țării. Dar românii, și nu mă refer la politicieni, se străduiesc din răsputeri să facă din România un loc mai bun.

Rep.: Ce nu vă place?

U.V.: Cultura traficului nu e prea bună. Vin dintr-o țară unde poliția te oprește și își dă amenzi foarte mari dacă mergi cu viteză și aș vrea să văd și aici că regulile rutiere sunt respectate mai mult. S-a schimbat Codul rutier și sper că va fi implementat. Aveți multe decese în trafic, cele mai multe din UE, din cauza vitezei și a nerespectării regulilor.