Internetul și lumea fizică

Nu cu multă vreme în urmă am colaborat la dezvoltarea unei aplicații ce se înscrie într-o categorie care se dezvoltă în ritm accelerat în ultima vreme. În esență, era vorba de monitorizarea unor “evenimente” din sfera domestică, detectabile prin niște senzori. În prima etapă, partenerii noștri scandinavi au conectat senzorii la un panou plasat de regulă lângă ușa de acces într-o locuință (sau alte spații interioare) astfel încât proprietarul să poată examina la plecare dacă totul este în ordine: dacă nu a lăsat aragazul pornit, dacă nu a uitat vreo fereastră deschisă și așa mai departe.

Dezvoltarea firească a produsului este ușor de intuit: să permită proprietarului să monitorizeze locuința prin internet, folosind un telefon mobil sau orice alt aparat cu acces la web. Desigur că în această fază e vorba și de administrare, pentru că proprietarul poate permite și altor persoane să monitorizeze locuința, fie pentru o perioadă stabilită (de pildă, pe durata vacanței), fie permanent (de regulă unei rude sau unui prieten). Semnalele senzorilor trebuie colectate într-un punct central și distribuite doar celor în drept, iar la apariția unor evenimente critice trebuie să-l atenționeze pe proprietar (de pildă, printr-un SMS).

În viitorul apropiat, proprietarul va putea emite comenzi (să închidă o fereastră, să acționeze termostatul etc.).Până aici, nimic spectaculos. Dar acum să mai punem în ecuație un program oarecum inteligent instalat pe telefon, care va avea în grijă rezolvarea celor mai multe situații tipice, eventual chiar cu posibilitatea să “învețe” modul de operare al utilizatorului. Se schimbă doar un lucru: cea mai mare parte a comunicației prin internet se desfășoară între niște aparate.

Niște “lucruri” din lumea fizică. Ne apropiem astfel de un teritoriu care se cheamă “Internetul Lucrurilor” (Internet of Things), definit încă din 1999 de britanicul Kevin Ashton, dar despre care majoritatea analiștilor sunt de acord că este deja abordabil pe scară largă, iar anul 2013 va marca intrarea sa în mainstream. Alte analize spun că în foarte scurt timp cea mai mare parte din traficul de informații prin internet nu va mai fi generat de oameni, ci de obiecte. Mai mult chiar, majoritar va fi schimbul de date în care oamenii nu sunt implicați.

Indiscutabil, beneficiile pot fi imense, mai ales în combinație cu etichetarea cu RFID (Radio-Frequency Identification). În Australia, biologii plantează în fiecare an mai mult de un milion de senzori miniaturali pe diferite soiuri de cereale de pe întregul teritoriu, pentru a monitoriza atât condițiile de mediu, cât și rata de creștere a plantelor, în speranța că vor găsi combinațiile cele mai productive. Monitorizarea și gestionarea traficului auto este o altă zonă de aplicabilitate, iar sistemele orientate pe mijloace de transport în comun au ajuns și pe la noi. Mai exotice par experimentele de la Nike și Fitbit, care vizează senzori plasați în echipamentul sportiv, astfel încât sportivii să-și urmărească și să-și amelioreze performanțele. În sfârșit, înlocuirea codurilor de bare cu etichete RFID va permite frigiderului să ne facă lista de cumpărături, sau chiar să comande prin internet ceea ce crede că ne lipsește.

Pe de altă parte, Internetul Lucrurilor implică o serie de provocări la care lumea științifică și tehnologică încearcă să răspundă. În primul rând este vorba de o creștere uriașă a cantității de date pe care internetul va trebui să le transporte. Apoi este problema unui sistem de identități pentru toate aceste aparate și toți acești senzori. Securitatea și confidențialitatea provoacă deja îngrijorare.

Dar, dacă e să-l credem pe Andrew Rose de la Forester Research, drumul e fără întoarcere și merge spre rețele de aparate independente și autonome.
Vom putea stăpâni toată această complexitate, în care aparatele provoacă efecte în lumea reală, fizică? Poate merită să ne amintim că nava Enterprise nu era comandată de comandorul android Data, ci de un om, Jean-Luc Picard. Poate pentru că simțul moral nu va fi niciodată implementat în aparatele care formează Internetul Lucrurilor. Independente și autonome.