Inteligența artificială pătrunde încet, dar sigur, în lumea afacerilor și ar putea produce o nouă „revoluție industrială“. Deocamdată de ea profită cei puternici

Jamie Dimon, CEO-ul de la JPMorgan Chase, una dintre cele mai puternice bănci private din lume, crede că ino­vațiile aduse de inteligența artificială (AI) vor avea asupra societății un im­pact la fel de mare ca îmblânzirea electri­cității și inventarea internetului. Într-o bună zi, mai spune el, AI va permite săptămâna de lucru de trei zile și jumătate pentru oameni și progrese în sănătate care vor extinde speranța de viață.

Deocamdată, JPMorgan investește peste zece miliarde de dolari anual în tehnologie, inclusiv AI, pe care o și folosește în scopuri de afaceri. Se laudă că este prima dintre marile bănci care a dezvoltat un asistent virtual pe bază de AI care va face mai ușor pentru clienții corporate să transfere bani oriunde este posibil în lume. JPMorgan are un instrument de management al fluxurilor de bani centrat pe AI care i-a ajutat pe unii clienți să reducă munca manuală cu aproape 90%.

Este un produs cu un suc­ces atât de mare încât ma­na­gerii băncii se gândesc să-l pună la dispoziția publicului contra cost. Instituția are un pro­gram special dedicat cercetă­rii AI. Pentru JPMorgan, in­te­ligența artificială nu este un moft sau o tendință de moment, este ceva real, un business și opor­tunitate de in­vestiții. Jamie Dimon are în­cre­dere în ea. Alți executivi nu. Dar AI devine principala megatendință globală, cu potențialul de a rescrie modelele de business, de a perturba industrii și schimba regulile jocului.

Guverne deja puternice și influente, cum ar fi cel al Arabiei Saudite, investesc zeci de mili­arde de dolari în dezvoltarea și implementarea unor strategii referitoare la AI și la producția de inteligență artificială. Cu alte cuvinte, vor să devină superputeri globale ale AI. Companiile nu pot decât să caute să înțeleagă ce se întâmplă și să se adapteze.

„Cu timpul, anticipăm noi, folosirea AI are potențialul de a îmbunătăți aproape toate locu­rile de muncă și de a influența compoziția forței de muncă“, a explicat Dimon. „Poate reduce anu­mite joburi sau roluri, dar poate crea altele. Cum s-a mai întâmplat în trecut, ne vom adapta agresiv profesional și reorienta talentul pentru a ne asigura că putem avea grijă de angajații noștri dacă ei sunt afectați de această tendință.“

Pentru un alt etalon al capitalismului, pen­tru Elon Musk, care a cofinanțat OpenAI alături de Sam Altman pentru a pleca în 2018, AI înseamnă pericol. Americanul care a adus pe șosele Tesla și a acoperit cerul cu sateliți Starlink spune că „inteligența artificială este mai periculoasă decât, să zicem, proiectarea defectuoasă a unui avion sau defecte de pro­duc­ția la o mașină. Are potențialul de a dis­truge civilizația“. Musk este înclinat spre dra­mă, publicitate și spectacol. Companiile sale au propriile produse AI la care lucrează, scrie revista Quartz. Unul dintre proiecte este un supercomputer de un miliard de dolari.

Altul este un chatbot pe nume Grok care să rivalizeze cu ChatGPT al lui OpenAI, fosta dra­goste a lui Musk. OpenAI a dezlănțuit fre­nezia curentă a AI prin lansarea, în 2022, a ChatGPT. CEO-ul Sam Altman spune, refe­rindu-se la cea mai mare teamă legată de AI a omenirii, că nu este prea îngrijorat că inteli­gența robotică va fura locurile de muncă ale oamenilor. „Oamenii vor merge mai departe cu viețile lor. Noi facem un instrument impresio­nant, dar oamenii vor face în continuare ceea ce-i definește“, a afirmat Altman. Pe de altă parte, el este îngrijorat de „erori subtile de ali­niere în societate care pot face ca AI să aducă rău“. Jensen Huang, CEO-ul Nvidia, produ­cător de cipuri care a pariat pe AI atunci când puțini îi vedeau potențialul, este convins că răspândirea inteligenței artificiale echivalează cu o nouă revoluție industrială.

Impactul ei în business abia începe să se vadă. În primul rând, efectele se văd în concu­rența producătorilor. Microsoft tocmai a anun­țat un model mai mic de inteligență artificială ce poate fi folosit la crearea de conținut sau postări pe social media la fel de performant ca modelele mult mai mari, dar cu consum mai mic de date. Produsul companiei se numește Phi-3-mini și ar putea fi preferat de afacerile cu resurse limitate. Astfel, a fost făcut un pas mare spre miniaturizare.

Dar până la folosirea la scară mare a AI în afaceri e cale lungă. Un exemplu este GenAI, tehnologia care poate crea conținut complex – grafică, video, muzică, text – în câteva secunde. O analiză a Forumului Economic Mondial esti­mează că până în 2026 peste 80% din orga­ni­zații vor fi folosit inteligența artificială genera­tivă (GenAI) în interfețe sau aplicații pentru producție. Dar anul trecut, ponderea a fost de doar 3%.

În prezent cele mai multe inițiative AI se soldează cu eșec. Unele calcule dau o rată de eșec de 80%.

De vină ar fi noutatea tehnologiei și lipsa de experiență în utilizarea ei. Experiența vine cu timpul. Compania americană Icertis are experiență din 2009 în managementul software al contractelor. Dar cu ajutorul AI, produsele sale pot transforma informațiile tehnice și stufoase din contracte, vechi sau actuale, în informații de business bine structurate.

Spre exemplu, pot spune în timpul negocierilor dacă prevederile contractuale se încadrează în politica afacerii. După cum a demonstrat gigantul Publicis, AI poate transforma radical publicitatea ca business. Cu ușurință, CEO-ul companiei a reușit să personalize, cu nume, limbă, cu referințe despre pasiunile fiecăruia, mesaje de mulțumire pe care le-a trimis către 100.000 de angajați. Astfel, el a creat clipuri hiperpersonalizate.

Este o formă de publicitate care cu ajutorul AI poate fi produsă masiv, ușor și ieftin, scrie Financial Times. Publicis și concurentul WPP cheltuie sute de milioane de dolari pentru a integra AI în afacerile lor. Mark Read, CEO-ul WPP, crede și el că AI este echivalentul inventării internetului. „Va schimba natura muncii creative. Va da multor oameni posibilitatea de a-și transpune în realitate ideile mult mai rapid“, a spus el. Alți executivi din sector se tem că riscă să fie scoși din afaceri de AI. Dar chiar și Financial Times a apelat la AI, sub forma unui chatbot cu numele Ask FT care poate răspunde întrebărilor abonaților.

Robotul a învățat din articolele publicate de FT de-a lungul deceniilor. În testele făcute de The Verge, Ask FT a dat rezultate mixte. Și Wall Street Journal a testat inteligența artificială. I-a cerut să furnizeze un plan de afaceri. Concluzia experimentului este că AI poate fi un loc bun de unde un antreprenor poate porni. Dar așteptările nu trebuie să fie prea mari. The New York Times își construiește o echipă de ingineri și editori care să experimenteze cu folosirea AI în redacție.

Jurnaliștii vor fi în continuare baza, asigură ziarul, care într-o analiză despre inteligența artificială în business a găsit că deși companiile cred că AI poate mări productivitatea, acest lucru încă nu se vede în cifrele statistice. Inteligența robotică, și în special cea generativă, nu este suficient de răspândită. Tot NYT a atacat în justiție Microsoft și OpenAI pentru că inteligențele artificiale dezvoltate de acestea ar fi furat de la ziar conținut jurnalistic protejat de drepturi de autor.