Inteligența artificială, încotro? Goldman Sachs: AI-ul a salvat economia SUA de la stagnare și remodelează fluxurile globale de capital. Piețele emergente asiatice devin epicentrul revoluției, iar centrele de date vor consuma energie cât întreaga Japonie până în 2030

Inteligența artificială nu mai este o promisiune îndepărtată, ci o forță economică tangibilă care modelează deja fluxurile de capital la scară planetară, reiese dintr-o analiză realizată de Goldman Sachs Asset Management, care plasează această transformare tehnologică în centrul strategiei sale de investiții pentru 2026, subliniind că miliardele de dolari care curg în modele AI, infrastructură de date și capacitate de calcul redefinesc fundamental peisajul oportunităților de investiții.

Impactul economic al tehnologiilor AI depășește deja sfera teoretică. În prima jumătate a anului 2025, investițiile legate de inteligența artificială au contribuit cu aproape un punct procentual la creșterea economică a Statelor Unite – o cifră care devine și mai impresionantă atunci când realizăm că, fără acest stimulent tehnologic, economia americană ar fi stagnat aproape complet. Giganții tehnologici, numiți în jargonul industriei “hyperscaleri”, urmează să investească circa 540 de miliarde de dolari în 2026, iar CEO-ul Nvidia, Jensen Huang, estimează că infrastructura globală de AI va absorbi între 3 și 4 trilioane de dolari până în 2030.

„AI-ul nu mai reprezintă un scenariu viitor, este o realitate economică și de piață. Pentru investitori, credem că acest lucru impune o recalibrare deliberată a expunerilor pentru a reflecta amprenta largă și în rapidă creștere a AI în economia globală și piețele financiare”, se arată în analiză

Tranziția de la anticipare la realitate este evidentă în cifrele concrete. În timp ce companiile rămân încă în stadiile incipiente ale adoptării AI, anumite semnale oferă o perspectivă asupra evoluțiilor viitoare. Investițiile masive în capacitate nu au generat încă îmbunătățiri generalizate ale productivității, dar sectoarele care au adoptat rapid tehnologia raportează deja câștiguri de eficiență notabile. Acest decalaj temporal între investiție și randament este caracteristic tranziției tehnologice majore, care necesită ani de difuzare, recalificare profesională și investiții complementare.

„Procesul de adoptare a AI rămâne în state incipientă, dar companiile mari raportează mai mult progres până acum decât firmele mici. Credem că piața își va îndrepta în curând atenția către facilitatorii AI și aplicații. Având în vedere acest lucru, credem că există o oportunitate atractivă dincolo de marile companii tehnologice americane pe măsură ce AI se extinde, în special în spațiul small cap și în piețele emergente.”

Însă adevărata surpriză a analizei Goldman Sachs nu privește Silicon Valley, ci piețele emergente. Aproximativ 70% din exporturile globale de semiconductori și echipamente hardware pentru AI provin din economii precum Coreea de Sud, Taiwan și China – țări care au evoluat de la simpli furnizori de componente la actori strategici în ecosistemul inteligență artificială. Această transformare se reflectă și în compoziția indicilor bursieri: sectorul tehnologic reprezintă astăzi 27% din indicele MSCI Emerging Markets, comparativ cu doar 14% acum un deceniu. Valorificarea acestui fenomen oferă investitorilor oportunități dincolo de giganții tehnologici americani, în special în segmentul companiilor de dimensiuni medii din piețele emergente, unde evaluările rămân mai atractive.

Provocarea energetică devine pivotul acestei revoluții. Centrele de date, care alimentează procesarea masivă de informații necesară AI, vor consuma până în 2030 o cantitate de energie electrică echivalentă cu întregul consum actual al Japoniei. Această cerere exponențială forțează o regândire fundamentală a infrastructurii energetice globale, creând oportunități de investiții nu doar în generarea de electricitate – atât din surse tradiționale, cât și regenerabile – ci și în modernizarea rețelelor de distribuție și în soluții de eficientizare energetică.

„Creșterea investițiilor în infrastructură aduce o provocare critică: energia necesară pentru a o susține. Pe măsură ce centrele de date se extind și adoptarea AI accelerează, cererea globală de electricitate este pregătită să crească brusc – consumul centrelor de date singure este așteptat să se dubleze până în 2030, egalând consumul actual al Japoniei”, scrie divizia de gestionare a activelor din cadrul băncii americane.

Reverberațiile AI se extind și pe piețele de obligațiuni, unde Goldman Sachs anticipează o recalibrare a randamentelor pe termen lung. Câștigurile de productivitate generate de inteligența artificială ar putea împinge în sus ratele dobânzilor reale, în special în Statele Unite și Regatul Unit, pe măsură ce investitorii recunosc o creștere a potențialului economic pe termen lung. Acest fenomen reflectă o legătură istorică: perioade de productivitate robustă au coincis întotdeauna cu dobânzi reale mai ridicate, deoarece capitalul devine mai valoros într-o economie în expansiune.

Structura însăși a piețelor de capital se reconfigurează. Fondurile tranzacționate la bursă (ETF-uri) au atras fluxuri record de 2,1 trilioane de dolari în 2025, iar o treime din aceste sume s-au îndreptat spre strategii active – o evoluție ce semnalează apetitul investitorilor pentru soluții sofisticate care combină eficiența cu gestionarea activă a riscurilor. Această migrare a capitalului nu reprezintă doar o preferință pentru produse specifice, ci o transformare profundă a modului în care investitorii gândesc construcția portofoliilor în era digitală.

„Ascensiunea ETF-urilor – atât pasive, cât și active – subliniază o schimbare fundamentală în modul în care capitalul este alocat. Dincolo de inovația de produs, această tendință semnalează o reconfigurare a structurii pieței, a dinamicii lichidității și a priorităților investitorilor.”

Goldman Sachs rămâne constructiv față de activele riscante în 2026, cu o preferință marcată pentru acțiuni, în special din piețele emergente, unde creșterea profiturilor corporative și evaluările atractive oferă un potențial superior de randament. Însă adevărata miză nu constă în identificarea câștigătorilor de astăzi, ci în înțelegerea modului în care inteligența artificială va redistribui bogăția între sectoare, regiuni și companii în deceniile următoare.