Integrarea, dincolo de cifre

Apropierea momentului de semnare a Tratatului de aderare la UE a facut ca discutiile de la Washington cu FMI pe tema deficitului bugetar sa fie prinse din urma de cele referitoare la alte cerinte, cele ale UE, in privinta economiei romanesti. Mai exact, e vorba de viitoarea adoptare a monedei euro, prevazuta pentru 2012-2013 daca aderarea la UE se va realiza in 2007. Oficialii BNR au inceput deja sa pregateasca terenul pentru anii dificili ce vor urma, raspunzand indirect si vocilor care in ultima vreme s-au intrebat de ce nu adoptam direct euro in loc de leul greu sau de ce ar trebui sa avem un deficit bugetar aproape de zero, in timp ce membrilor UE le e impusa o limita de deficit de 3% din PIB. 

Economistul-sef al BNR, Valentin Lazea, a sugerat ca impingerea dupa 2010 a adoptarii euro va permite Romaniei sa-si pastreze o politica monetara independenta, in conditiile in care va avea nevoie de parghii monetare pentru a sustine o serie de reforme strict necesare pentru integrarea europeana, dar amanate pana acum: schimbarea structurii economiei si reducerea ponderii agriculturii in PIB, cresterea competitivitatii serviciilor, liberalizarea pietei muncii si alinierea preturilor la cele internationale. Lipsa de restructurare a economiei reale in ajun de integrare explica, de altfel, atat dificultatea negocierilor de acum cu FMI, cat si pozitia singulara pe ansamblul UE a Romaniei, care va intra in Uniune cu o inflatie mai mare decat restul tarilor membre.

Pe de alta parte, un alt soi de capcana in anii care urmeaza e o fetisizare a cifrelor, in sensul socotirii lor drept garantii exclusive ca Romania si-a adaptat economia la standardele comunitare. Guvernatorul bancii centrale, Mugur Isarescu, a explicat ca nu e suficient ca Romania sa aiba, ca acum, o datorie publica de numai 20% din PIB (comparativ cu plafonul de 60% impus statelor UE) pentru ca economia tarii sa poata fi considerata compatibila cu cea din Uniune. Isarescu a oferit si o pilda, afirmand ca veniturile din privatizari ar trebui sa fie folosite mai curand pentru finantarea reformei pensiilor decat pentru reducerea datoriei publice. Romania n-ar trebui sa se cramponeze de criteriile de convergenta nominala cu UE, a sugerat Isarescu, ci sa se concentreze pe recuperarea decalajului real de dezvoltare fata de Vest: „Daca insistam prea mult asupra convergentei nominale, intrebarea va fi: la ce bun?“.