Instruirea bugetarilor cade pradă planului guvernului de reducere a cheltuielilor

♦ Guvernul României pregătește măsuri drastice de reducere a cheltuielilor bugetare printr-o ordonanță de urgență care pune pe pauză instruirea și perfecționarea profesională a bugetarilor ♦ Angajații din instituțiile statului, inclusiv din domenii esențiale precum sănătatea și securitatea, vor fi afectați de aceste restricții, în ciuda obligațiilor legale de instruire continuă.

Guvernul oprește instruirea angajaților din instituții publice și elimină finanțarea pentru studii și cercetări, conform unei ordonanțe de urgență privind gestionarea deficitului bugetar. 

Discuțiile vin și în contextul în care guvernul negociază în acest moment cu Comisia Europeană un plan de reducere a deficitului bugetar pe o perioadă de șapte ani. În acest sens, guvernul trebuie să vină toamna aceasta cu propuneri pentru reducerea graduală a deficitului, inclusiv pe partea de cheltuieli bugetare.

„În anul 2024, începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, ordonatorii de credite ai autorităților și instituțiilor publice (….) nu pot organiza proceduri de achiziție publică și nu pot încheia angajamente legale pentru categoriile de cheltuieli prevăzute la următoarele articole de cheltuieli bugetare: a) bunuri și servicii pentru alineatul furnituri de birou; b) bunuri de natura obiectelor de inventar; c) cărți, publicații și materiale documentare; d) consultanță și expertiză; e) pregătire profesională; f) studii și cercetări”, scrie OUG citată.

Astfel, măsura vizează toți angajații din aparatul bugetar, de la medici, personal medical auxiliar, personal din aviație, specialiști în securitate ciber­netică, funcționari publici și alte categorii profesionale.

„Decizia de a elimina fi­nanțarea pentru pregătirea pro­fe­sională a bugetarilor survine într-un moment critic, când nevoia de educație, formare și per­fecționare continuă este mai acută ca niciodată. (…) Re­ducerea competențelor perso­na­lului din aceste domenii va de­grada calitatea serviciilor publice, va amplifica riscurile pentru siguranța cetățenilor și va afecta grav imaginea României pe plan internațional”, a spus Bogdan-Costin Fârșirotu, fondator al Centrului de Formare APSAP.

Reprezentanții APSAP mai punc­tează că această măsură încalcă un drept și o obligație pre­vă­zute în legislația muncii po­trivit căreia organizațiile pu­blice trebuie să asigure cursuri de instruire și perfec­ționare a angajaților cel puțin o dată la fiecare doi ani.

„Decizia de a opri finanțarea pentru formarea profesională contravine direct principiilor stabilite prin Codul Muncii și Codul Administrativ, care impun organizațiilor obligația de a asigura formarea continuă a angajaților cel puțin o dată la fiecare doi ani. Această măsură pune instituțiile publice într-o poziție de neconformitate legală, expunându-le la riscul unor litigii din partea angajaților cărora le este limitat accesul la educație și la promovarea în grad profesional superior”, spun ei.