INS: Peste jumătate dintre persoanele cu vârste între 55 și 64 de ani nu au avut ocupație în 2014

INS precizează că, în 2014, rata de ocupare a populației în vârstă de muncă (15 – 64 ani) a fost de 61 la sută, iar rata șomajului de 6,8 la sută. Astfel, în anul 2014 populația activă a României era de 9.243.000 persoane, din care 8.614.000 persoane ocupate și 629.000 șomeri

“Nivelul ratei de ocupare a populației în vârstă de 20 – 64 ani a fost de 65,7 la sută, la o distanță de 4,3 puncte procentuale față de ținta națională de 70 la sută stabilită în contextul Strategiei Europa 2020”, se arată în comunicatul transmis agenției MEDIAFAX.

Rata de activitate a populației în vârstă de muncă (15 – 64 ani) a fost de 65,7 la sută, iar rata de ocupare a populației în vârstă de muncă a fost de 61 la sută, în creștere față de anul anterior cu 0,9 puncte procentuale. Rata de ocupare a fost mai mare în rândul bărbaților (68,7 la sută, față de 53,3 la sută pentru femei) și pentru persoanele din mediul rural (61,7 la sută, față de 60,5 la sută în mediul urban).

De asemenea, rata de ocupare a tinerilor (15 – 24 ani) era de 22,5 la sută, în timp ce rata de ocupare a persoanelor vârstnice (55 – 64 ani) a fost de 43,1 la sută.

“Nivelul cel mai ridicat al ratei de ocupare pentru persoanele în vârstă de muncă s-a înregistrat în rândul absolvenților învățământului superior (82,5 la sută). Pe măsură ce scade nivelul de educație, scade și gradul de ocupare. Astfel, erau ocupate 65 la sută dintre persoanele cu nivel mediu de educație și numai 44,4 la sută dintre cele cu nivel scăzut de educație”, se mai arată în comunicat.

Potrivit INS, salariații, în scădere față de anul precedent (-107.000 persoane), dețin în continuare cea mai mare pondere (67,9 la sută) în totalul populației ocupate, însă, în anul 2014, lucrătorii pe cont propriu și lucrătorii familiali neremunerați reprezentau 30,9 la sută din populația ocupată.

“Distribuția pe grupe de ocupații relevă faptul că lucrătorii calificați în agricultură, silvicultură și pescuit reprezentau 23,3 la sută din totalul populației ocupate. Ponderi însemnate în totalul populației ocupate dețineau muncitorii calificați (15,8 la sută), lucrătorii în domeniul serviciilor, precum și specialiștii în diverse domenii de activitate (13,5 la sută). Repartiția populației ocupate pe activități ale economiei naționale arată că 28,3 la sută din totalul persoanelor ocupate erau concentrate în sectorul agricol, 28,9 la sută în industrie și construcții, iar 42,7 la sută în servicii. În activitățile neagricole erau ocupate 6.172.000 persoane, ponderi semnificative în rândul acestora fiind deținute de cele care își desfășurau activitatea în industria prelucrătoare (25,8 la sută), comerț (18 la sută) și construcții (10,4 la sută)”, se mai arată în comunicat.

Comparativ cu anul 2013, a scăzut numărul persoanelor care și-au desfășurat activitatea în agricultură, silvicultură și pescuit (-59.000 persoane), dar și al celor care au lucrat în administrație publică (-33.000 persoane), în învățământ (-12.000 persoane), în intermedieri financiare și asigurări și în industria extractivă (ambele activități cu – 5.000 persoane fiecare). A crescut însă numărul populației ocupate în industria prelucrătoare (+60.000 persoane), în comerț și activități profesionale, științifice și tehnice (+27.000 persoane), în sănătate (+14.000 persoane), activități de servicii administrative (+11.000 persoane) și în construcții (+10.000 persoane).

În anul 2014, durata medie efectivă a săptămânii de lucru pentru activitatea principală a fost de 38,9 ore pe săptămână, însă 166.000 de persoane au desfășurat și activități secundare, lucrând în medie 14,5 ore pe săptămână.

“Din totalul persoanelor ocupate în anul 2014 au lucrat cu program parțial 860.000 persoane (10 la sută)”, se mai arată în comunicat.

INS informează că rata șomajului a fost de 6,8 la sută, în scădere față de anul precedent, când aceasta a fost de 7,1 la sută.

Pe sexe, ecartul dintre cele două rate ale șomajului a fost de 1,2 puncte procentuale (7,3 la sută pentru bărbați față de 6,1 la sută pentru femei), iar pe medii rezidențiale de 2,8 puncte procentuale (8,1 la sută pentru urban față de 5,3 la sută pentru rural). Rata șomajului avea nivelul cel mai ridicat (24 la sută) în rândul tinerilor de 15-24 ani.

“Șomajul a afectat în măsură mai mare absolvenții învățământului mediu și scăzut, pentru care rata șomajului a fost de 7,2 la sută, respectiv 6,7 la sută, mai mare comparativ cu rata înregistrată pentru șomerii cu studii superioare (5,8 la sută). Rata șomajului de lungă durată (de un an și peste) a fost de 2,8 la sută. Incidența șomajului de lungă durată (ponderea persoanelor aflate în șomaj de un an și peste în total șomeri) a fost de 41,1 la sută. Șomajul pe termen lung s-a manifestat mai pregnant în cazul bărbaților (41,8 la sută față de 40 la sută în cazul femeilor) și în mediul urban (42,1la sută față de 39,2 la sută în mediul rural)”, precizează INS.

Pentru tinerii cu vârste între 15 și 24 ani, rata șomajului de lungă durată (de șase luni și peste) a fost de 14,3 la sută, iar incidența șomajului de lungă durată în rândul tineretului de 59,7 la sută.