Inovația nu e poezie, e parte din PIB. Ce înseamnă faptul că România e pe ultimul loc în Europa la capitolul inovare?

BUSINESS Magazin a lansat în 2014 prima ediție a catalogului „Cele mai inovatoare companii din România”, ce cuprindea proiecte inovatoare, concepute sau aplicate în România, în zona tehnică, de business sau socială. Tot atunci, a organizat și primul eveniment dedicat inovației. Echipa din acel an sublinia că „Inovația este, într-o lume tot mai mică, cheia dezvoltării viitoare”. Am continuat, așadar, demersul de a căuta inovația din mediul privat românesc, an de an. A trecut însă mai bine de un deceniu de atunci, tehnologia a evoluat, facem lucruri pe care nici nu ni le imaginam în trecut (vorbim, de pildă, cu asistenți AI inclusiv când vine vorba de liste de cumpărături, ceea ce părea SF), însă poziția noastră în clasament este în continuare ultima. În 2014, România era în categoria „Modest Innovators” în cadrul Innovation Union Scoreboard (precursor al European Innovation Scoreboard) și avea o performanță „foarte sub media UE”. În prezent, conform EIS 2025, România este în categoria „Emerging Innovators” și performează la 37,7 % din media UE. Bulgaria se află în aceeași categorie, în timp ce Grecia sau Polonia sunt deja în categoria „Moderate Innovators” – adică au depășit pragul de 70% din media UE și au făcut progrese mai accelerate în ultimul deceniu. La polul superior, Suedia, Danemarca și Finlanda se află în categoria „Innovation Leaders” (lideri ai inovării), depășind 120% din media UE și dominând constant clasamentul european. Ce înseamnă însă în economie această poziție în clasament și ce se ascunde în spatele acestor procente? Comisia Europeană măsoară inovarea în baza a patru mari direcții.  În primul rând, sunt „condițiile de bază”: educația, cercetarea și infrastructura digitală. Aici se vede dacă o țară are oameni formați, cercetare relevantă și acces la tehnologie – fundația oricărei economii care vrea să creeze valoare, nu doar să o consume. Apoi vin investițiile,  cât alocă statul și companiile pentru cercetare, tehnologie, digitalizare sau pentru a finanța startup-uri și idei noi. Fără bani puși pe masă, inovația rămâne doar un discurs. Al treilea pilon măsoară ce fac efectiv firmele: câte introduc produse sau procese noi, cât de mult colaborează cu universități sau alte companii și dacă protejează ceea ce creează (brevete, mărci, design). Aici se separă economiile care „experimentează” de cele care doar supraviețuiesc. Ultimul pilon arată impactul real: câți bani vin din produse noi, cât export high-tech generează economia, cum crește productivitatea și cât de pregătită este țara pentru tranziția verde și digitală. Există și alte criterii, 32 în total,  pe care le puteți explora direct pe site-ul Comisiei Europene, dacă vreți să intrați în profunzime. Datele însă pentru pilonii menționați dezvăluie următoarele: România investește sub 0,5% din PIB în cercetare-dezvoltare, în timp ce economiile-lider investesc între 2,5% și 4% din PIB; la nivel de companii, doar 0–10% dintre IMM-uri inovează, față de 40–60% în statele din top; doar sub 3% din cifra de afaceri a companiilor românești provine din produse noi, în timp ce în economiile avansate această pondere depășește 15%; capitalul intelectual este aproape inexistent: România depune de zeci de ori mai puține brevete, mărci și modele de design decât statele din fruntea clasamentului. Consecința este că, în continuare noi funcționăm încă într-un model economic bazat pe cost (mână de lucru ieftină), în timp ce țările din vârful clasamentului operează într-un model bazat pe cunoaștere (valoare adăugată, tehnologie, exporturi high-tech, salarii mari). De aceea, inovația nu ar trebui să fie văzută ca un cuvânt frumos, bun de folosit în prezentările companiilor. Inovația ar trebui să reprezinte o direcție importantă de investiții, atât din partea mediului privat, cât și a statului. 

BUSINESS Magazin va continua să documenteze inovația românească și să pună reflectorul pe ideile care reușesc, în speranța că acestea nu vor mai fi doar excepții.  

Ioana Matei este editor-șef, Business Magazin