Inima economică a zonei euro a încetat să mai bată, iar revenirea economiilor est-europene care depind cel mai mult de Germania și Franța este în pericol

Zona euro, de care depinde comer­țul și de unde vin investițiile străi­ne din Europa de Est, a evitat la limită recesiunea anul trecut, dar nu mulțumită celor mai mari economii, ci statelor turistice supraîndatorate considerate periferice.

Produsul Intern Brut al Germaniei a scăzut cu -0,3% în ultimul trimestru al anului trecut, tras în jos de crize multiple, de inflație, de lipsa investițiilor și de cererea redusă pentru expor­turi. Dată fiind stagnarea din trimestrele II și III, economia este la limita recesiunii. Pesimiș­tii o văd chiar în recesiune. Iar economiștii spun că perpectivele pentru 2024 nu sunt mai bune. Cea mai mare economie europeană își păstrea­ză astfel reputația de bolnavul Europei.

Nici Franța, a doua economie ca mărime din Uniunea Europeană, nu s-a descurcat mai bine. Stagnează de două trimestre, aflându-se și ea undeva la limita recesiunii. Rezultatul din trimestrul patru reflectă scăderea consumului gospodăriilor și reducerea in­vesti­țiilor companiilor.

Însă cu economiile Spaniei și Italiei în creștere cu 0,6% respectiv 0,2% în ritm trimestrial, zona euro a reușit să revină pe linia de plutire după scăderea de -0,1% din trimes­trul III, arată datele Eurostat. Spania și Italia au fost ajutate de comerțul extern și de cererea internă. Deloc de neglijat este efectul pozitiv al turismului. Spania, cel puțin, a primit anul trecut un număr record de turiști.

Din evoluția economiei zonei euro de anul trecut analiștii au tras mai multe concluzii. Una este că modelul economic al Germaniei este depășit. Alta este că a­cest lucru întunecă per­spectivele de creștere ale statelor din Europa Centrală și de Est, depen­dente comercial de Ger­ma­nia. Apoi, Europa rămâ­ne și mai mult în urma SUA. Iar de forța economică depinde influen­ța comercială, investițională, tehnologică și politică la nivel internațional.

Starea bolnăvicioasă a economiei germane este următoarea mare provocare pentru țările din Europa Centrală și de Est, dependente de exporturi, care încă sunt în faza de recuperare din șocurile provocate de inflația record. Legă­turile comerciale strânse cu Germania și cu industria auto germană, cândva puternică, au fost ani de zile un avantaj pentru economiile din regiune, ajutându-le să creeze locuri de muncă și să crească după prăbușirea comunis­mului. Dar acum aceste legături riscă să devină o frână mai ales pentru economiile Ungariei, Cehiei și Slovaciei, scrie Reuters.

Deja, unele companii locale care se bazea­ză pe legăturile cu Germania încearcă să pă­trundă pe alte piețe, chiar și de peste mări, și să se ramifice în industrii precum apărarea pentru a compensa pentru slăbiciunea marelui lor vecin din vest. Astfel de eforturi vin într-un moment de incertitudini geopolitice majore, cu război în Ucraina, conflicte în Orientul Mijlociu și protecționism în creștere. În ciuda impulsului în sectorul apărării, toți acești factori ar putea împiedica eforturile companiilor central și est-europene.

Companiile germane au avut o cifră de afaceri anuală de aproximativ 369 de miliarde de euro în Europa Centrală și de Est în 2021, angajând direct aproximativ 1,447 milioane de oameni și mulți alții prin furnizori, potrivit Bundesbank.

Cehia și Ungaria se bazează pe Germania pentru o treime și, respectiv, un sfert din expor­turile lor, Slovacia trimițând acolo o cincime din exporturile sale, arată un calcul al S&P Global. Polonia este văzută ca mai puțin expu­să din cauza economiei sale mai diversificate, exporturile fiind mai puțin dependente de pro­ducția de mașini. Pentru o comparație, compa­nii­le germane aveau în 2021 circa 340.000 de angajați în Cehia (la o cifră de afaceri de 83,5 miliarde euro) și 213.000 în Ungaria (la o cifră de afaceri de 53,4 miliarde euro). Numărul de angajați din Polonia din aceeași perioadă a fost de 445.000 (la o cifră de afaceri de 98,6 mili­arde euro), iar în România de 231.000 (la o cifră de afaceri de 37,5 miliarde euro).

Cel mai bun scenariu pentru majoritatea companiilor intervievate de Reuters ar fi stagnarea cifrei de afaceri din acest an, deși unele nu au exclus o scădere totală a veniturilor și posibile reduceri de locuri de muncă.

Bazându-se pe feedback-ul clienților, DGA Gepgyarto es Automatizalasi din Ungaria, care produce structuri de oțel, componente sudate și utilaje fabricate la comandă, avea în plan o extindere a capacității de producție cu 50% pentru a satisface creșterea cererii pe care o așteaptă pentru perioada 2023-2025. „Această cerere mai mare s-a evaporat“, a declarat Tamas Tornai, directorul executiv al holdingului care controlează DGA. Chiar și așa, DGA își continuă extinderea pentru a servi industria de apărare în plină expansiune.

Otto Danek, vicepreședintele Asociației Exportatorilor Cehi, a declarat că exporturile au cunoscut o răcire bruscă din a doua jumătate a anului trecut din cauza slăbiciunii din Germania.

„O scădere relativ mică a cererii acolo are un impact semnificativ asupra întregului segment de export“, a spus Danek, care deține Atas Elektromotory Nachod, o companie care produce motoare electrice mici.

„Căutăm noi piețe, cu atât mai mult în Europa, dar un astfel de deficit nu poate fi înlocuit într-o jumătate de an“.

Agențiile de rating apreciază că slăbiciunile ar putea complica eforturile de a reduce deficitele bugetare, despre care S&P Global spune că vor rămâne „excepțional de mari“ în termeni istorici pentru regiune în acest an. Însă nu toți analiștii sunt pesimiști. Spre exemplu, Institutul pentru Studii Economice din Viena apreciază că economiile regiunii se vor întări anul viitor, mulțumită printre altele fondurilor europene, și își vor continua drumul spre convergența cu Europa de Vest.