Infrastructura școlară, responsabilitatea „altora”. Ministerul Educației se delimitează oficial de problema lipsei de școli: „Infrastructura școlară intră în responsabilitatea autorităților locale, nu se află la nivelul ministerului”

Ministerul Educației a publicat recent un raport oficial privind starea educației și cercetării din România în care recunoaște existența unor probleme cronice, precum lipsa de spații școlare adecvate sau desfășurarea cursurilor în regim de învățământ simultan ori în trei schimburi. Cu toate acestea, raportul, semnat de actualul ministru al educației, Daniel David, arată că rezolvarea acestor probleme nu intră în responsabilitatea directă a ministerului, ci a autorităților locale.

„Trebuie înțeles faptul că infrastructura școlară intră în responsabilitatea autorităților locale, nu se află la nivelul ministerului. Ministerul poate și trebuie însă să colaboreze cu autoritățile locale pentru eficientizarea infrastructurii școlare, în scopul bunei derulări a procesului de învățământ. Spre exemplu: În 2025, am bugetat toate proiectele autorităților locale, pentru a nu mai avea grupuri sanitare neconforme („toaletele din curte”). o Prin PNRR-ul derulat de minister, o largă majoritate a unităților școlare s-au dotat cu mobilier, echipamente digitale, laboratoare de știință etc. Am păstrat aceste proiecte în PNRR-ul renegociat cu Comisia Europeană în 2025”, scrie Raportul de diagnostic al educației și cercetării din România. Realizări prezente și implicații pentru noi reforme în domeniu (Raportul QX), realizat de ministrul Daniel David. 

Astfel, cel mai recent document oficial emis de Ministerul Educației funcționează mai degrabă ca o radiografie, nu și ca un plan de acțiune. Deși este menționată problema infrastructurii – o realitate cunoscută și discutată public de ani de zile de Ziarul Financiar – ministerul precizează că atribuțiile în această zonă sunt limitate. Mai exact, instituția afirmă că nu are competențe directe privind construcția de noi școli sau modernizarea spațiilor existente, aruncând mingea în terenul administrațiilor locale.

Raportul oferă și câteva exemple de intervenții punctuale, în special prin fonduri europene: prin PNRR, multe unități de învățământ au fost dotate cu mobilier, echipamente digitale sau laboratoare, iar în 2025 ar fi fost bugetate proiectele autorităților locale pentru eliminarea grupurilor sanitare neconforme. Însă aceste măsuri sunt mai degrabă reactive decât strategice și nu abordează problema centrală: lipsa spațiilor școlare în orașele mari și în zonele cu creștere demografică accelerată.

Această poziționare oficială a Ministerului Educației nu este nouă, ministrul Daniel David a oferit acest răspuns în cadrul unei întâlniri în care a fost întrebat de ce nu se ocupă ministerul de construcția de noi școli.