Inflația, un câine care nu mușcă
Imediat după ce au ieșit la iveală discuțiile din ultima ședință a Rezervei Federale, unde bancherii au pus problema încetării programului de relaxare monetară cantitativă, avocații piețelor financiare au sărit la atac.
Christine Lagarde, șefa FMI, a lăudat politica Fed de a arunca bani în piață prin cumpărarea de titluri de stat și obligațiuni în valoare de 85 mld. dolari lunar, arătând că această decizie, ca și programele înrudite adoptate de BCE și Banca Angliei, au menținut pacea pe piețele financiare. Ea a cerut însă ca politicile respective să continue, fiindcă economia globală tot nu-și revine.
Fed (ca și BCE, de altfel) este îngrijorată că efectul inevitabil al activei sale tiparnițe de bani deja s-a produs – banii intrați în sistem spre a stimula economia umflă de fapt bule speculative, îmbogățindu-i pe investitorii financiari, și deteriorează perspectiva inflației.
John Simon, senior economist în departamentul de cercetare al FMI, a declarat la rândul său că băncile centrale nu ar trebui să se teamă de inflație atunci când decid să mențină politici monetare relaxate (dobânzi foarte mici, programe de cumpărare de titluri cu scopul de a injecta bani în economie) dacă așteptările privind inflația sunt “bine ancorate”.
Până acum, inflația s-a dovedit “un câine care nu a mușcat”, a spus Simon într-o conferină de presă. Când economia globală își va reveni, va fi posibilă o scădere a șomajului neînsoțită de creșterea inflației și, chiar dacă o bancă centrală ia o decizie greșită de politică monetară, consecințele asupra inflației nu vor fi semnificative, crede Simon.