Inflația fluctuantă și incertitudinile „deosebit de ridicate“ determină boardul BNR să mențină dobânda-cheie la 6,5% și în luna mai, deși economia a stagnat în T1/2025, iar creditarea încetinește

♦ Un pachet „credibil“ de consolidare bugetară este „crucial“, susține BNR, care recomandă și „utilizarea la maximum a fondurilor europene“ ♦ Perioada electorală prelungită și tensiunile politice în creștere au inversat mișcările de capital de pe piața financiară locală ♦ Astfel, ieșirile de capital au crescut semnificativ, având un impact major asupra lichidității și dobânzilor de pe piața monetară, precum și asupra rezervelor valutare și a cursului de schimb al leului, atenționează BNR.

Boardul BNR a mizat în continuare pe prudență și a menținut dobânda-cheie și la cea de-a patra ședință de politică monetară din anul 2025, la fel ca în ianuarie, februarie și aprilie, la 6,5%, nivel stabilit în luna august 2024.

Banca centrală aduce în discuție persistența inflației – care s-a redus mai puțin decât așteptările în primul trimestru (T1) din 2025, iar în perspectivă își va prelungi evoluția fluctuantă până în T3/2025 -, într-un context caracterizat prin incertitudini „deosebit de ridicate“. Totodată, banca centrală atenționează cu privire la consecințele negative ale tensiunilor politice asupra pieței financiare locale.

Scăderea dobânzilor ar fi imperios necesară pentru relansarea creditării, care a încetinit, și stimularea economiei, care a stagnat în primul trimestru.

Analiștii se așteptau că banca centrală va menține dobânda-cheie la 6,5% având în vedere în special inflația persistentă, dar și problemele fiscale și situația politică, care rămân principalele surse de incertitudine. BNR a aprobat vineri și raportul trimestrial asupra inflației, care va include probabil o prognoză de inflație mai mare pentru finalul anului, estimarea inițială fiind de 3,8%.

„Potrivit prognozei din raport, rata anuală a inflației își va prelungi evoluția fluctuantă până în trimestrul III 2025, pe fondul unor efecte de bază și al expirării schemei de plafonare a prețului la energia electrică. Ea va descrește apoi, timp de patru trimestre, pe o traiectorie semnificativ mai ridicată decât cea din prognoza precedentă, coborând abia în trimestrul I 2026 și doar marginal sub limita de sus a intervalului țintei și rămânând ulterior relativ constantă“, a transmis BNR vineri după ședința de politică monetară.

Pe ansamblul primului trimestru din 2025, rata anuală a inflației s-a redus mai puțin decât s-a anticipat, de la nivelul de 5,14% atins în decembrie 2024. Rata anuală a inflației s-a redus la 4,86% în martie 2025, de la 5,02% în februarie, ca urmare a ieftinirii combustibililor și energiei, al cărei impact l-a devansat pe cel generat de accelerarea creșterii prețurilor alimentelor.

În luna aprilie 2025, rata anuală a inflației s-a menținut la 4,85%.

Referindu-se la piața financiară, banca centrală a atenționat că perioada electorală prelungită și tensiunile politice în creștere au inversat mișcările de capital de pe piața financiară locală. Astfel, aceste schimbări au avut un impact major asupra lichidității și ratelor dobânzilor de pe piața monetară, precum și asupra raportului cerere-ofertă pe piața valutară, a rezervelor valutare ale României și a cursului de schimb al leului.

După ce condițiile de pe piața financiară au rămas relativ stabile în aprilie, apoi au fost puternic afectate de contextul electoral și de tensionarea pe acest fond a mediului politic intern, de natură să genereze mari incertitudini și să amplifice îngrijorările investitorilor legate de perspectiva consolidării bugetare și a situației macroeconomice în ansamblul ei, susține BNR

“Astfel, după ce s-au menținut practic constante în luna aprilie, principalele cotații ale pieței monetare interbancare au înregistrat creșteri considerabile în zilele imediat următoare primului tur al alegerilor prezidențiale, iar randamentele titlurilor de stat au urcat relativ abrupt, îndeosebi pe maturitățile mai scurte. Totodată, cursul de schimb leu/euro a cunoscut o creștere semnificativă și a tins să rămână apoi pe noul palier, iar raportul leu/USD s-a mărit chiar mai pronunțat, în condițiile accentuării tendinței de întărire a monedei americane pe piețele financiare internaționale”, a explicat banca centrală.

În planul creditării, dinamica anuală a creditului privat s-a redus la 9,2% în martie, de la 9,4% în februarie, ca urmare a scăderii ritmului creditării firmelor.

Cât despre situația economiei, datele preliminare indică o stagnare a activității economice în T1/2025.

„Datele preliminare indică o stagnare a activității economice în trimestrul I 2025, față de avansul ușor anticipat în februarie, precum și scăderea dinamicii anuale a PIB la 0,2%, de la 0,5% în trimestrul IV 2024, în condițiile unor evoluții mixte la nivelul componentelor cererii agregate și al sectoarelor majore, după cum sugerează indicatorii cu frecvență ridicată”, menționează BNR.

Astfel, vânzările cu amă­nuntul și-au încetinit considerabil creșterea în termeni anuali pe ansamblul T1/2025, iar serviciile prestate populației au înregistrat o scădere în ianuarie-februarie, în timp ce dinamica anuală a volumului lucrărilor de construcții a urcat mult în teritoriul pozitiv în primele două luni ale anului de la valoarea puternic negativă din trimestrul precedent, în principal ca urmare a inflexiunilor majore produse pe segmentul rezidențial și pe cel al construcțiilor inginerești. Producția industrială a suferit însă o contracție accentuată T1/2025, după ușoara redresare din trimestrul precedent, iar variația anuală a exporturilor de bunuri și servicii și-a mărit semnificativ decalajul negativ față de cea a importurilor, care a crescut mult mai pronunțat în raport cu T4/2024. Drept urmare, deficitul comercial și-a reaccelerat puternic creșterea față de aceeași perioadă a anului trecut în primul trimestru al anului curent, iar deficitul de cont curent a continuat să-și mărească ritmul înalt de creștere în termeni anuali, potrivit băncii centrale.

În perspectivă, un pachet „credibil” de consolidare bugetară este „crucial”, susține BNR, care recomandă și „utilizarea la maximum a fondurilor europene”.

De altfel, pe plan intern, incertitudini crescute pentru inflație continuă să decurgă din conduita viitoare a politicii fiscale, în viziunea băncii centrale.

“Incertitudini crescute sunt asociate conduitei viitoare a politicii fiscale și a celei de venituri, inclusiv în actualul context politic intern, date fiind, pe de o parte, execuția bugetară din primele trei luni ale anului, iar, pe de altă parte, cerința consolidării bugetare în conformitate cu Planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE, precum și cu procedura de deficit excesiv. Existența unui pachet credibil de consolidare bugetară este crucială, inclusiv din perspectiva nevoii de corecție ordonată a dezechilibrului extern, precum și prin implicațiile asupra accesibilității și costului finanțării sectorului public și a celui privat.”

Pe lângă riscurile interne pentru inflație, legate și de fiscalitatea incertă, BNR aduce în discuție și riscurile crescute pentru economie și inflație venite din extinderea protecționismului comercial în lume și din politica comercială a SUA.

“Incertitudini și riscuri mari la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, provin din mediul extern, în condițiile prelungirii războiului din Ucraina și a situației din Orientul Mijlociu, dar mai cu seamă în contextul incertitudinii și efectelor potențial generate de politica comercială a SUA și de măsurile adoptate ca răspuns de către alte state, de natură să afecteze mersul economiei globale și al comerțului internațional.”

BNR vorbește pentru prima dată și de „utilizarea la maximum a fondurilor europene care să stimuleze potențialul de creștere pe termen lung, care alături de mixul echilibrat de politici macroeconomice și implementarea de reforme structurale, sunt esențiale pentru stabilitatea macroeconomică și întărirea capacității economiei românești de a face față unor evoluții adverse.

În perspectivă, BNR ar putea continua să reducă dobânda-cheie în 2025, însă probabil de-abia din a doua jumătate a anului, și nu foarte mult, de teama inflației și a fiscalității, după cum anticipează analiștii.

Cum justifică boardul BNR, condus de guvernatorul Mugur Isărescu, decizia de a menține și în mai dobânda la 6,5%:

► Pe ansamblul T1/2025, rata anuală a inflației s-a redus mai puțin decât s-a anticipat, de la 5,14% la final de 2024.

► Inflația anuală s-a redus la 4,86% în martie, de la 5,02% în februarie. În aprilie s-a menținut la 4,85%.

► Inflația de bază CORE2 ajustat și-a reluat descreșterea în T1/2025 într-un ritm mai lent decât cel previzionat, coborând în martie la 5,2%, de la 5,6% în 2024.

► Potrivit prognozei din noul raport, rata anuală a inflației își va prelungi evoluția fluctuantă până în T3/2025, pe fondul efectelor de bază și al expirării schemei de plafonare a prețului la energia electrică. Ea va descrește apoi patru trimestre pe o traiectorie semnificativ mai ridicată decât cea prognozată anterior.

► Datele preliminare indică o stagnare a activității economice în T1/2025.

► Dinamica anuală a creditului privat s-a redus la 9,2% în martie, de la 9,4% în februarie, ca urmare a scăderii ritmului creditării firmelor.

► Condițiile de pe piața financiară au rămas relativ stabile în aprilie, pentru ca apoi să fie puternic afectate de contextul electoral și de tensionarea mediului politic intern, de natură să genereze mari incertitudini și să amplifice îngrijorările investitorilor privind perspectiva consolidării bugetare și situația macroeconomică.

► Incertitudini crescute pentru inflație sunt asociate conduitei viitoare a politicii fiscale și a celei de venituri, inclusiv în actualul context politic intern, date fiind, pe de o parte, execuția bugetară din T1, iar, pe de altă parte, cerința consolidării bugetare în conformitate cu planul convenit cu CE.

► Existența unui pachet credibil de consolidare bugetară este crucială, inclusiv din perspectiva nevoii de corecție ordonată a dezechilibrului extern, precum și prin implicațiile asupra accesibilității și costului finanțării sectoarelor public și privat.