Inflația dă înapoi, dar mâncarea continuă să se scumpească

Lent, inflația generală se retrage din Europa, mai ales datorită ieftinirii energiei. Însă prețurile alimentelor s-au înțepenit atât de bine la cote ridicate, unele chiar avansând, încât au derutat băncile centrale și au forțat unele guverne să reacționeze cu măsuri disperate, scrie Ziarul Financiar

Cum energia mai ieftină nu se simte încă în cele mai multe din facturi, inflația la alimente lovește direct în bugetele gospodăriilor, unele și așa avariate de explozia dobânzilor creditelor. Această anomalie nu va mai dura mult, cred analiștii de la Allianz.

Prețurile alimentelor vor căpăta o traiectorie mai „normală“ în al doilea semestru, urmând ca spre finalul anului să scadă. The Wall Street Journal scrie însă că spre Europa, abia ieșită dintr-o criză a ener­giei, se îndreaptă un „șoc al alimentelor“ – o explozie a prețurilor mâncării care obligă oamenii să-și schimbe alimentația și să strângă cureaua „la propriu“. Pentru băncile centrale inflația la alimente este o problemă specială pentru că în lupta cu inflația ridicată ele au majorat dobânzile, iar multe dintre instituții au ajuns acum în punctul în care dacă insistă cu scumpirea creditului, riscă să rănească economiile. În aceste condiții, a găsi motivul pentru care prețurile la mâncare stau sus sau chiar cresc este important atât pentru consumator, cât și pentru experții în economie din guverne sau de la băncile centrale.

Analiza Allianz a eliminat dintre cauzele principale materiile prime, cotațiile multora dintre ele fiind în scădere. Grâul, cel puțin, se tranzacționează la prețurile din 2021, iar pe piața europeană se anunță pentru actualul sezon o abundență de cereale. Studiul citat a găsit că mai degrabă producătorii de alimente ambalate decât retailerii au efectuat cele mai mari majorări de prețuri. Captând peste 70% din toate cheltuielile pe alimente din Europa, retailerii alimentari au fost responsabili în trecutul recent pentru cea mai mare parte a scumpirilor. Scumpirile au accelerat în a doua jumătate din 2021 după creșterea cotațiilor materiilor prime agricole și accelerarea tendinței când Rusia a intrat cu război în Ucraina. Retailerii au transferat cea mai mare parte a costurilor (dar nu pe toate) consumatorilor. Doar în 2022 producătorii de alimente și-au majorat prețurile cu 17%, la retaileri creșterea fiind de „doar“ 12%.

Rezultatele financiare ale producătorilor listați pe burse confirmă că costurile au crescut mai rapid decât vânzările, marjele micșorându-se și scăzând sub nivelurile de dinainte de pandemie.

La nivelul întregului sector alimentar, în semestrul doi din 2022 indicele costurilor a crescut cu 6,7%, în timp ce cifra de afaceri a urcat cu numai 0,8%. Însă de atunci creșterea cifrei de afaceri o depășește pe cea a costurilor, sugerând că afacerile din sectorul alimentar majorează prețurile pentru a recupera marjele pierdute.

WSJ scrie că marjele de profit ale retailerilor se contractă deoarece companiile nu pot transfera asupra cumpărătorului toate creșterile de prețuri aplicate de furnizori. Markus Mosa, directorul executiv al lanțului de super­marketuri Edeka, a delcarat presei germane că nu mai comandă produse de la unii furnizori mari deoarece aceștia cer prețuri mult prea ridicate.

De pe piețele europene ale materiilor o veste bună vine de la producătorii de grâu. Spre deosebire de Americi și Africa de Nord, unde vremea extremă își face de cap, grânarele Europei prosperă, notează Bloomberg. Ploile de primăvară venite la timp întăresc perspectiva unor recolte bogate de pe câmpurile din nordul și estul continentului, ceea ce poate acționa ca o frână asupra scumpirilor cerealelor și alimentelor din general.

Cotațiile grâului sunt acum la mai puțin de jumătate din cât erau anul trecut când au atins niveluri record. Recoltele bune europene pot împinge producția de grâu la noi recorduri în 2023-2024, estimează Departamentul American al Agriculturii. Peste 90% din grâul moale al Franței a fost catalogat ca având calitate „bună“ și „foarte bună“ – mai bine ca oricând în ultimul deceniu. Optimiști sunt și agricultorii germani.

Producția de grâu a României ar putea crește cu 13% după seceta de anul trecut, iar cea a Rusiei cu 7%. Rămâne de văzut cum va evolua vremea în iunie și iulie, luni de recoltă, și care va fi situația pe piața globală, unde Rusia cu războiul ei contra Ucrainei poate influența oferta. Presiuni ascendente de prețurile alimentelor pot să vină dinspre Spania și Italia, economii mari care exportă produse agricole dar care în această iarnă și primăvară s-au confruntat cu o secetă severă. Inflația alimentară a lovit consumul în Europa dezvoltată. În Franța, gospodăriile și-au redus achizițiile de alimente cu peste 10% de când Rusia a atacat Ucraina. Achizițiile de energie s-au redus cu aproape 5%. În Germania, vânzările de mâncare s-au diminuat cu 1,1% în martie, față de luna anterioară, și cu 10,3% în ritm anualizat. Potrivit Centrului federal de informații pentru agricultură, în 2022 consumul de carne a fost cel mai mic din ultimele trei decenii.