Inecati in hardaul cu miere

Singura noutate din ultimele declaratii publice ale guvernatorului BNR, Mugur Isarescu, e de fapt informatia ca Guvernul nu stie ce va face cu banii pe care ii va incasa din privatizarea BCR. E vorba, spune Isarescu, despre cel putin 2 miliarde de euro, a caror destinatie ar trebui sa fie, in opinia aceluiasi, rezerva BNR, dupa o perioada de carantina intr-un cont escrow la o banca din strainatate. Apelul la protejarea acestor bani este evident: pe de o parte, e o suma de natura sa dezechilibreze cursul valutar daca intra brusc pe piata; pe de alta parte, orice intrare semnificativa de bani in tara alimenteaza inflatia, atata vreme cat se duce in consum.

E vorba aici de propunerea liderului PD, Emil Boc, ca jumatate din banii incasati pentru BCR sa fie folositi pentru cresterea salariilor in invatamant. Asa se explica vehementa cu care guvernatorul a vorbit iarasi impotriva unor majorari de lefuri cu doua cifre, atata vreme cat rata inflatiei de anul acesta si de la anul are o singura cifra.

Cu metafora lui Mugur Isarescu, a arunca in consum niste bani din privatizare, cu care statul se intalneste adica o singura data, contrazice o intelepciune elementara, stapanita inclusiv de „mosii si stramosii nostri“, constienti ca daca vand un obor, nu trebuie sa bea banii castigati, ci sa cumpere pe urma cu ei „macar o potcovarie“.

In rest insa, Isarescu n-a zis nimic nou: de-a lungul anului, guvernatorul a repetat pana la satiu ca nu exista suficiente proiecte de investitii capabile sa absoarba intrarile de bani („proiectele din Romania sunt ganduri, nu exista nimic in spatele lor in afara de consum“) si ca Romania duce lipsa de o strategie de dezvoltare pe termen lung. Iar banii din privatizari (deturnati spre salarii), sumele de la lucratorii romani din strainatate (folosite pentru case si masini), intrarile de capital speculativ (care umfla artificial leul) sau valuta adusa din strainatate de banci (canalizata spre credite) sunt, de la un punct incolo, nocive pentru economie. Acesta este „hardaul de miere“ in care Mugur Isarescu spune ca Romania e in pericol sa se inece: excesul de bani care nu exprima o crestere de productivitate interna si nu sustin dezvoltarea infrastructurii, reforma pensiilor sau alte investitii cu bataie lunga.

Cat despre recenta depreciere a leului – dupa ce aprecierea monedei nationale a fost, de-a lungul anului, o parghie de dezinflatie – viceguvernatorul Cristian Popa sustine ca ea nu prezinta pericole pentru inflatie, pentru ca inca a ramas o rezerva de apreciere fata de octombrie-noiembrie 2004.

Mai mult, Popa a repetat ca aprecierea reala a leului ar putea continua, in ciuda fluctuatiilor cursului nominal. Evident, astfel de declaratii fac parte din politica de influentare verbala a pietei, practicata de BNR.
Dar ele traduc si agasarea bancii centrale fata de alarma continua din piata si din presa, mai intai pe tema aprecierii excesive a leului, acum pe tema unei deprecieri abrupte. In termenii lui Mugur Isarescu: „Cineva vrea sa se intample ceva cu cursul… Nu mai este cazul“.