Industriile maghiară și poloneză sunt înghețate în recesiune. În Ungaria, lipsa de activitate a fabricilor forțează companiile să trimită oamenii în șomaj în număr tot mai mare, iar acolo unde vin investiții noi există teama că vor fi angajați străini

În plină vară, industria poloneză este înghețată. Iulie a fost a 27-a lună la rând în care fabricile și-au redus pro­ducția. Comenzile noi coboară înconti­nuu de 29 de luni. Numărul de angajați din uzine a continuat să scadă. Și exporturile se micșorează, arată o analiză a S&P Global. Indus­tria Poloniei, cea mai mare economie est-europeană, este în cea mai lungă recesiune de după cel puțin 1998, anul în care S&P a început să adune astfel de date statistice.

Puțină speranță aduce faptul că scăde­rile au încetinit. Dar alte date deprimă și mai mult. Inflația accelerează deoarece noul gu­vern a coborât scutul care pro­teja gos­podăriile de prețurile mari ale energiei, în timp ce criza demografică se adâncește. În Ungaria, unde in­dus­tria este dependentă puternic de secto­rul auto și de Germania, este mai rău. A­na­liștii spun că economia maghiară a ajuns în situația de a avea nevoie de stimulente, însă guvernul de la Budapesta a rămas fără bani.

Are un credit uriaș, de 10 miliarde euro, la Rusia și mai recent s-a împrumutat masiv și de la China. Ungaria i-a adunat la un loc pe toți cei trei mari constructori auto germani și pe prin­cipalii producători de baterii electrice din Asia într-un pariu uriaș pe tranziția energetică verde și electromobilitate. Dar tranziția a înce­tinit, febra achizițiilor de mașini electrice s-a do­mo­lit, iar fabricile auto maghiare au pro­ble­me. Un rezultat este creșterea disponibili­zări­lor și a numărului de șomeri, care în primul tri­mes­tru a fost cu 10% mai mare decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Dar ritmul disponibilizărilor este alarmant chiar și când se face comparație cu ultimul tri­mestru al anului trecut. Astfel, în primele trei luni din 2024 în Ungaria au fost înregistrați 229.000 de șomeri. În ultimele trei luni din 2023, numărul era de 219.000, după cum a observat Penzcentrum.hu. Cei mai mulți șomeri sunt în două județe din nord-est de la granița cu Ro­mâ­nia, Ucraina și Slovacia. Experții spun că de vină este recesiunea prelungită care a durat mai bine de un an. Din lipsă de activitate, afacerile fali­mentează, se restructurează și își reduc perso­nalul. În același timp, scade numărul de firme și de locuri de muncă nou înființate. Circa 20.000 de firme au falimentat în primul semestru al acestui an.

Responsabilul principal este înghețul din industria manufacturieră. Pentru o vreme, eco­nomia, care s-a confruntat mult timp cu penurie de forță de muncă, i-a putut absorbi pe munci­torii disponibilizați. Însă pentru că recesiunea in­dustrială continuă, piața muncii nu-i mai poa­te angaja pe cei rămași fără loc de muncă. O al­tă situație care-i îngrijorează pe analiști este că numărul de investiții noi scade, la fel și volu­mul lor și, mai rău, investițiile mari anunțate întâr­zie. Cel mai bun exemplu este sectorul baterii­lor electrice, blocat de recesiunea de pe piața mașinilor electrice. Guvernul maghiar și-a făcut multe planuri pe baza activității economice suplimentare pe care ar aduce-o fabricile noi.

„În prezent nu există cerere pentru zecile de mii de muncitori de care ar fi nevoie pentru investițiile anunțate în industria bateriilor din Ungaria, dar chiar dacă s-ar porni ceva pro­iec­te, în multe cazuri vor fi aduși muncitori stră­ini“, explică József Nógrádi, directorul co­mer­cial ar firmei de consultanță Trenkwalder. În aceste condiții nu este de mirate că atunci când ziarul Handelsblatt, Financial Times-ul Germa­niei, a scris că gigantul german din industria auto Continental intenționează să elimine 7.000 de posturi la nivel mondial, site-ul maghiar de știri Telex n-a pierdut timpul și a întrebat compania ce are de gând să facă cu fabricile din Ungaria.

Continental are șase uzine acolo și un cen­tru de cercetare și dezvoltare, asigurând locuri de muncă pentru mai mult de 8.000 de oameni. În răspunsul său, compania a lăsat să se înțe­leagă că subsidiara maghiară nu va fi afectată de planul de restructurare. Portfolio scrie că industria globală producătoare de baterii este în criză din cauza supracapacității de producție, a reducerii cererii și scăderii prețurilor, dar și pentru că piața mondială este ocupată în proporție de 50% de doar doi jucători, CATL și BYD, din China. O astfel de dominație sufocă concurența.

Ambele companii au anunțat fabrici și investiții în Ungaria. Dar criza din industrie este de rău augur pentru economia maghiară, notează Portfolio. Cele mai recente date statistice arată scăderea cu 5% a producției industriale în luna mai, în ritm anualizat. Comenzile s-au prăbușit cu 24%, mai ales din cauza cererii reduse pentru exporturi. Salvarea economiei s-ar putea să nu vină nici de la consum. Cifrele biroului național de statistică maghiar arată că în iunie cifra de afaceri din sectorul de retail s-a diminuat cu 0,1% față de luna anterioară (dar a crescut cu 2,6% an la an). Deși salariile au crescut cu 10%, populația continuă să fie prudentă când cheltuie.