Industria nucleară românească: de la performanță la pionerat

In 1976 se finaliza studiul de fezabilitate romano-canadian pentru sistemul de reactor CANDU in Romania, iar in 1982 se turna primul beton la cladirea reactorului Unitatii 1 CNE Cernavoda. In 2023, centrala nucleara de la Cernavoda este printre cele mai performante la nivel global.

Iar Nuclearelectrica, in baza acestei performante, preia avansul tehnologiilor nucleare, prin proiectul SMR de la Doicesti, un avantaj industrial si de know-how care poate repozitiona energetica nucleara romaneasca la nivel European.

Romania deja cu traditie in a fi pe primul loc in lume la factorul de capacitate, din peste 400 de reactoare, este un stat care detine atat expertiza, cat si logistica si capacitatea de a fi, inca o data, printre primele la nivel global care transforma avansul tehnologic al reactoarelor modulare mici in exemplu regional si international.

Rolului energiei fara emisii de CO2

Conform World Nuclear Organization, in prezent, energia nucleară furnizează aproximativ 10% din electricitatea mondială, prin intermediul a aproximativ 440 de reactoare nucleare. Tot energia nucleară furnizează aproximativ un sfert din energia electrică cu emisii reduse de dioxid de carbon din lume, fiind a  doua cea mai mare sursă de energie cu emisii reduse de dioxid de carbon din lume (26% din total în 2020). Peste 50 de țări utilizează energia nucleară în aproximativ 220 de reactoare de cercetare. Pe lângă cercetare, aceste reactoare sunt utilizate pentru producția de izotopi medicali și industriali, precum și pentru formare.

438 reactoare in operare cu o capacitate instalata de 393.873 MWe

61 de reactoare in constructie cu o capacitate instalata de 64.371 MWe

Conform raportului Agenției Internaționale pentru Energie (AIE), se preconizează că producția globală de energie nucleară va depăși recordul anterior, stabilit în 2021, cu aproape 3% pe an, în medie. Numeroase țări fac din energia nucleară o parte esențială a strategiilor lor energetice, deoarece caută să protejeze securitatea energetică, reducând în același timp emisiile de gaze cu efect de seră. În cadrul conferinței COP28 privind schimbările climatice, care s-a încheiat în decembrie 2023, peste 20 de țări au semnat o declarație comună de triplare a capacității de energie nucleară până în 2050.

Se preconizează că cererea mondială de energie electrică va crește într-un ritm mai rapid în următorii trei ani, cu o medie de 3,4% pe an până în 2026. Creșterile vor fi determinate de îmbunătățirea perspectivelor economice, care vor contribui la o creștere mai rapidă a cererii de energie electrică atât în economiile avansate, cât și în cele emergente.

Producția record de energie electrică din surse cu emisii reduse de gaze cu efect de seră – care include energia nucleară și cea din surse regenerabile, cum ar fi energia solară, eoliană și hidroelectrică – va acoperi întreaga creștere a cererii globale în următorii trei ani. Sursele cu emisii reduse, care vor reduce rolul combustibililor fosili în producerea de energie electrică la nivel mondial, vor reprezenta aproape jumătate din producția de energie electrică la nivel mondial până în 2026, față de 39% în 2023.

Agenția Internațională pentru Energie a OECD publică anual scenarii legate de energie. În World Energy Outlook 2023, există “Scenariul zero emisii nete până în 2050” (NZE), care “prezintă o modalitate de a obține o stabilizare la 1,5°C a creșterii temperaturilor medii globale, alături de accesul universal la energie modernă până în 2030”. În scenariul NZE din WEO 2023, capacitatea nucleară crește la 916 GWe până în 2050.

La nivel global, conform datelor publicate in analiza McKinsey publicate in ianuarie 2022, 275 trilioane de dolari, sau aproximativ 9.2 trilioane/an, reprezinta fonduri necesare activelor fizice in perioada de tranzitie, pana la nivelul anului 2050. Fara investitii in industria nucleara, costul tranzitiei catre o economie sustenabila creste cu 1,6 trilioane de dolari, conform raportului Agentiei Internationale pentru Energie (IEA).

Provocarea majora energetica este asigurarea capacitatilor necesare pana la nivelul anului 2030 care sa permita atingerea tintelor de decarbonizare si avantajele unui sistem energetic robust si sa evite escaladarea inutila a costurilor asociate decarbonizarii.

Țintele asumate de România sunt unele ambițioase, de reducere a emisiilor de CO2 cu 55% până în 2030 comparativ cu nivelul lor din 2005. De asemenea, România urmărește reducerea dependenței de importurile de energie de la 20,8% astăzi, la 17,8% până în 2030, ceea ce înseamnă investiții susținute în capacități de producere fără emisii de carbon sau de tranziție, cu producție în bandă care să asigure stabilitatea sistemului energetic național.

Industria nucleara, tehnologia nucleară abordează deja schimbările nevoilor de consum, devenind mai flexibilă, mai usor de construit in diferite zone, mai sigur de operat, implementand cele mai avansate solutii pentru siguranta nucleara, de mediu si pentru populatie. Reactoarele modulare mici reprezintă răspunsul industriei nucleare la cerințele de decarbonizare, ceea ce face ca aceasta tehnologie să fie mai ușor de implementat și operat în zonele izolate de rețea, in locații industriale etc. Având o tehnologie avansată, SMR-urile au sisteme de siguranță pasivă crescute, care necesită mai puține resurse, cum ar fi combustibil și apă de răcire, ca să funcționeze și să se oprească în siguranță. Avansul tehnologic in industria nucleara va transforma industria in cel mai mare contributor la securitate energetica si decarbonizare.

Povestea performantei Romaniei

Istoria energeticii nucleare romanesti incepe in anii 70 si Romania ia la acea vreme o decizie istorica care avea sa transforme un stat cu ambitii puternice intr-un exemplu de performanta si securitate nucleara la nivel global: Romania alege, in detrimental tehnologiei rusesti, tehnologia canadiana CANDU, o tehnologie de reactor robusta, sigura, fara niciun incident in operare, tot la nivel global, de la intrarea acestei tehnologii in exploatare comerciala. La momentul 1976, Romania era singura tara din Europa care urma sa utilizeze tehnologie CANDU. A ramas singura tara din Europa care foloseste tehnologie CANDU, dar a devenit un campion al securitatii nucleare. La momentul implementarii proiectului, Romania era a patra tara la nivel global care urma sa opereze tehnologie CANDU. Ar fi fost a doua dupa Canada, daca nu ar fi existat intarzieriele cauzate de revolutia din 1989.

Nuclearelectrica prin centrala de la Cernavoda este cotata international, prin evaluari independente repetate, cu excelenta nucleara. Tot CNE Cernavoda este pe primul loc in lume, din peste 400 de reactoare, in baza factorului de capacitate, mult peste 90%, ceea ce face din energia nucleara sursa complementara perfecta pentru regenerabile, al caror caracter intermitent si factor de capacitate redus necesita back up in sistem.

Industria nucleara nu are emisii de CO2, nu are dependenta de factorul climatic, are o disponibilitate de 24/7. Sunt avantaje greu de egalat, ceea ce o face un candidat perfect pentru procesul de decarbonizare. Puternic reglementata, probabil cea mai reglementata la nivel international dintre toate industriile, industria nucleara e sigura. Demonstrat cu date privind incidenta incidentelor, deceselor, nivelului de securitate nucleara si siguranta.

Romania mai face un pas, cumva similar momentului in care alegea tehnologia CANDU, si adauga reactoarelor de mare capacitate de la Cernavoda, reactoarele modulare mici. Cu lectia invatata de la selectia tehnologiei CANDU, obiectiv, Nuclearelectrica a analizat tehnologiile de SMR (sunt peste 70 de tehnologii SMR la nivel global) si o alege pe cea mai sigura si singura certificata de un organism de reglementare: tehnologia SMR a NuScale, un reactor cu apa sub presiune pe care s-au adaugat trasaturi de securitate nucleara ce fac tehnologia SMR NuScale unica, robusta, rezilienta.

Nuclearelectrica are in dezvoltare 3 proiecte majore de investitii, complementare,  Retehnologizarea Unitatii 1 CNE Cernavoda, proiectul unitatilor 3 si 4 CNE Cernavoda si Proiecttul SMR. Primele doua ofera energie curata, in banda, implicit securitate in furnizare si disponibilitate sistemului energetic, iar SMR-urile flexibilitate, posibilitatea de a proteja economic si social zonele cu centrale pe carbuni scoase din uz, dezvoltare locala, locuri de munca. Ceea ce un reactor de mare capacitate nu poate face, poate realiza un SMR, intre ele realizandu-se atfel un echilibru esential in productie si raspuns la decarbonare si necesitati de sistem energetic sau zonale.

Pentru Romania, extinderea capacitatii nucleare pana la 3262 MW instalati, dupa 2031, inseamna in primul rand securitate energetica si o contributie semnificativa la atingerea tintelor de decarbonizare, la care se adauga: dezvoltare economica pe intreg lantul valoric, beneficii economice si sociale (dezvoltare si job-uri) pentru comunitati, pozitionarea Romaniei ca centru de know-how si parte majora a lantului de furnizare la nivel regional, asigurarea complementaritatii cu sursele regenerabile, aspect esential si, asociat, formarea unei noi generatii de specialisti, Romania fiind recunoscuta international pentru performanta si resursa umana.

Proiectul Retehnologizarii Unității 1 este în cea de-a doua fază de realizare. Această fază include asigurarea resurselor financiare pentru derularea Proiectului de Retehnologizare a U1, pregătirea execuției activităților identificate și definite pentru retehnologizarea U1 în Faza I și obținerea tuturor aprobărilor și avizelor necesare desfășurării acestui proiect.

Proiectul Unitatilor 3 si 4 este in prima etapa de dezvoltare având ca obiective principale re-operaționalizarea EnergoNuclear, contractarea serviciilor de asistență tehnică, juridică și contractarea serviciilor de inginerie pentru actualizarea documentațiilor de inginerie și de securitate nucleară necesare repornirii proiectului.

Proiectul SMR de la Doicești se află într-o fază incipientă fiind demarate o serie de activități și studii inițiale de inginerie și proiectare, analize tehnice ale amplasamentului fostei centrale de la Doicești, estimarea calendarului și costurilor specifice proiectului din România. Centrala SMR cu 6 reactoare modulare mici, fiecare având 77 Mwe, va avea o capacitate de 462 MWe și va produce energie curată, fără dioxid de carbon si sigură. Astfel, față de fosta termocentrală de la Doicești, pe cărbune, poluantă, cea nouă va evita emiterea în atmosferă a aprox. 4 milioane tone CO2 pe an și va crea numeroase locuri de muncă în zonă: aproape 200 locuri de muncă permanente; 1500 locuri de muncă pe perioada construcției; 2300 locuri de muncă în producție și asamblarea componentelor, precum și locuri de muncă pentru exploatarea și mentenanța instalațiilor în următorii 60 de ani.

Lider prin rezultate si tehnologie

Prin finalizarea proiectului SMR de la Doicești, Romania are oportunitatea de a deveni un lider regional pentru dezvoltarea acestor tehnologii, cu oportunități majore, nu doar pentru securitatea energetica a României, dar și pentru dezvoltarea lanțului de furnizori, putând devenind potențial centru de producție și asamblare a componentelor și centru de pregătire a viitorilor operatori, precum și operator preferat pentru celelalte centrale SMR în dezvoltare în Europa.

Tehnologia SMR este una solidă și dovedidă, iar tehnologia SMR selectată de Romania se bazează pe o tehnologie cu o istorie de peste 60 ani de operare în siguranță, în peste 300 centrale din lume.

Amplasate pe locul unor centrale pe carbune scoase din uz, tehnologia SMR poate rezolva problemele energetice pentru comunitatile locale, cu multiple beneficii socio-economice (mentin si creeaza noi locuri de munca, formeaza o noua generatie de ingineri, contribuie cu proiecte la economia și industria locala).

Un aspect esential al tehnologiei SMR este ca permite echilibrarea in sistem, ceea ce va permite mai multa energie regenerabila in SEN fara impact major. Astfel, discutam de o dubla complementaritate: a SMR cu reactoarele CANDU si a SMR cu sursele regenerabile. Conform NuclearEurope, in cazul in care ponderea energiei regenerabile creste cu 190% iar capacitatile instalate in nuclear la nivelul UE raman nemodificate pana la nivelul anului 2050, Europa va fi dependenta in proportie de 26% de gaz natural si 12% de carbune, ambele surse cu emisii de CO2.

La capitolul expertiza resursei umane, Nuclearelectrica are specialisti, de asemenea, recunoscuti international, cei care astazi formeaza pe amplasamentul CNE Cernavoda tineri care in viitor vor fi noua generatie de nuclearisti.

Nuclearelectrica stie ce inseamna securitatea nucleara si performanta si de ce este nevoie pentru a o mentine: in 27 de ani de operare a construit pe o tehnologie sigura, sisteme si procese organizationale, o cultura de securitate nucleara unica in Europa, cea in care 2700 de oameni lucreaza zi de zi pentru prioritatea absoluta: securitatea nucleara.