Industria are inima de oțel. Americanii o vor americană. Europenii s-ar mulțumi să știe că încă mai bate

În SUA, încercarea gigantului venit din Japonia Nippon Steel de a prelua un producător emblematic de oțel autoh­ton, U.S. Steel, a atras opoziția celor mai importanți politicieni ai țării: președintele Joe Biden și candidații la preșe­dinție în alegerile din toamnă Donald Trump și Kamala Harris.

Toți s-au angajat să reclădească industria manufacturieră americană, iar uriașul combi­nat siderurgic este esențial în orice astfel de plan. Politicienii se opun fuziunii, alături de sindicate, chiar dacă Nippon Steel a promis investiții de miliarde de dolari în expansiunea producției locale. U.S. Steel trebuie să rămână american. Iar cine a condus economia ameri­cană de la Casa Albă a avut grijă să protejeze industria de profil prin aplicarea de tarife pe importurile de oțel.

În Uniunea Europeană, industria oțelului n-a beneficiat de astfel de protecții. Multe combinate siderurgice au probleme, inclusiv unul dintre cele mai mari din ele, Accia­ierie d’Italia (ADI). Fostul Ilva privea în față spre fali­ment când a fost preluat anul acesta sub adminis­tra­ție specială de către guver­nul Italiei condus de Giorgia Meloni, conside­rată o politi­cia­nă de extremă dreapta. Sta­tul ita­lian deținea deja o partici­pație minori­tară. Oțelăria, cea mai mare din Italia, a fost construită în anii 1960 și a ajuns să se întin­dă pe o suprafață de trei ori mare decât orașul de la care a primit găzduire, Taranto.

În primele decenii de activitate, uzina uria­șă a adus prosperitate. Apoi poluare și boală. Acum este doar un munte de datorii, dar și unul din cei mai mari angajatori din sudul sărac al Italiei. Din 2018 și până la preluarea de către guvern, Ilva a aparținut uriașului ArcelorMittal. Executivul îi caută peți­tori și spune că a găsit deja câțiva pretendenți, locali și străini. Pentru Dunaferr, cel mai mare producător de oțel din Ungaria, guvernul premierului Viktor Orban a găsit deja un nou proprietar, grupul britanic cu fondator indian Liberty Steel.

Contrar principiului pe care-l promovează că statul maghiar trebuie să-și crescă controlul în sectoarele economice strategice și să aducă cât mai mult din aceste sectoare în mâini ma­ghia­re, executivul nu a căutat, cât timp Dunaferr a fost amenințat cu falimentul, să devină proprietar sau să îl aducă sub protecția vreunui om de afaceri apropiat partidului de guvernământ. Oțelăria a devenit insolventă în 2022, cu datorii echivalente cu 1,5 miliarde dolari, din cauza conflictului dintre proprietarii ruși și ucraineni. Explozia prețului energiei care a urmat atacurilor Rusiei asupra Ucrainei a înrăutățit situația.

Guvernul maghiar n-a ezitat să explice că pentru problemele Dunaferr sunt de vină sanc­țiunile impuse de Occident Rusiei și că execu­tivul Orban este cel care a salvat colosul indus­trial. Guvernul maghiar este considerat prorus. Statul ungar a intervenit pentru a ține combi­natul pe linia de plutire inclusiv prin garanții pentru plata salariilor. Comisia Europeană a aprobat schimbarea de proprietari în octom­brie 2023. Liberty Steel a cumpărat Dunaferr pentru 51,5 milioane euro. Un alt pețitor, gru­pul ucrainean Metinvest, a evaluat compania maghiară la 200 milioane euro. Combinatul și-a reluat o parte din producția de tablă anul acesta, dar problemele nu s-au terminat.

Liberty Steel a anunțat la o zi după alege­rile europarlamentare de pe 10 iunie că va în­chi­de ultimele cuptoare pe cărbune rămase în funcțiune pentru a pregăti terenul pentru pro­duc­ția de oțel verde. La acest stadiu de evoluție s-ar ajunge cu ajutor din China. De asemenea, noul patron nu și-a plătit angajații maghiari, iar aceștia au ieșit la protest. Potrivit presei ma­ghia­re, banii au început să vină luna trecută. Două subsidiare ale Dunaferr sunt sub execu­tare silită de către autoritățile fiscale maghiare.

În Italia, guvernul asigură că este în căutare de investitori pentru Acciaierie d’Italia, iar de preluarea oțelăriei s-au arătat interesați Vulcan Green Steel și Steel Mont din India, Metinvest din Ucraina, Stelco din Canada și Arvedi și Marcegaglia din Italia.

Vulcan și Metinvest au licitat și pentru Dunaferr, alături de Trasteel Trading din El­veția și Trinec Property din Cehia. În SUA, de un patron străin cu mulți bani pentru U.S. Steel sunt interesați mai ales acționarii, adică inves­titori de pe Wall Street. Conducerea combina­tului ar vrea și ea o astfel de schimbare. Însă sindicatele văd altfel lucrurile.

„Nu suntem surprinși că acționarii au ales profitul și să vândă angajații și pensionarii emblematicei companii americane, alături de comunitățile în care trăim și muncim“, se arată într-un comunicat al uniunii de sindicate USW. „Este evident că investitorii de pe Wall Street și executivii U.S. Steel vor câștiga cel mai mult de la Nippon.“

Pentru ca tranzacția să meargă mai departe, este nevoie de aprobarea mai multor autorități americane. Una din ele este un comitet din care fac parte oameni din echipa de guvernare a lui Joe Biden. Iar acesta a declarat că „este important să păstram puternice companiile americane de oțel cu muncitori americani. U.S. Steel este de mai bine de un secol o companie emblematică americană și este vital pentru ea să rămână o companie de oțel americană deținută și ținută în funcțiune din America.“

Trump, un politician protecționist, nu poate spune nici el altceva. Kamala Harris este perfect de acord cu Biden. În august anul trecut, U.S. Steel a respins oferta de preluare de 7,3 miliarde dolari din partea companiei americane Cleveland Cliffs. Oferta japonezilor este dublă.