Industria alimentară. Cu ochii pe schimbările preferințelor de consum

Avalanșa de creșteri de prețuri care a acoperit piața locală în ultimii doi ani, creșteri care au pornit de la materiile prime, energie, combustibili și s-au transferat mai departe în prețul final de la raft, au adus o serie de schimbări în industria alimentară și a băuturilor, pornind de la cerințele consumatorilor și până la strategia companiilor. Ambalaje mai mici, atenție mai mare către cheltuieli și trecerea la mărci private în unele categorii, tendința către alimentație sănătoasă și reducerea risipei alimentare, toate au fost prezente în 2022 în industria alimentară și a băuturilor, sectoare care au generat în 2021 afaceri totale de peste 70 de miliarde de lei, conform datelor de la Registrul Comerțului. Companiile privesc cu mai mult optimism către 2023 având în vedere că estimările privind rata inflației sunt mai optimiste. Astfel, buzunarul consumatorului va putea fi mai generos în ceea ce privește achiziția de alimente și băuturi, iar creșterile afacerilor vor veni probabil nu doar din prețuri mai mari, ci și din majorarea volumelor.

Radiografia producției de alimente și băuturi arată că aceste două industrii au generat împreună în 2021 (ultimele date disponibile la Registrul Comerțului) o cifră de afaceri cumulată de peste 70 de miliarde de lei, dintre care 57 miliarde doar din sectorul alimentar. Mai bine de 13.600 de firme erau active în aceste două sectoare în 2021, ele având aproape 170.000 de angajați. Raportat la întreaga economie, aceste două sectoare reprezintă circa 3% din rulajul de circa 2.000 de miliarde de lei al celor peste 800.000 de firme din România. Însă, în acest sector numărul investițiilor mari se pot număra pe degetele unei mâini, în timp ce numărul de fabrici închise sub presiunea costurilor și a secetei crește considerabil. Cu toate acestea, este sectorul care pune pe masa românilor alimentele, chiar dacă materia primă vine în multe cazuri din import. Este industria care ne arată bunăstarea românilor și unul dintre cele mai importante sectoare de dezvoltare pentru antreprenorii români.

Top 20 de companii din industria alimentară au avut în 2021 o cifră de afaceri cumulată de aproape 17 miliarde de lei, adică peste un sfert din rulajul tuturor companiilor din acest sector, arată calculele ZF pe baza datelor de la Registrul Comerțului. Practic, rulajul este realizat de companii mari însă cele mai multe sunt micile fabrici, brutării sau ateliere care realizează mezeluri, produse de panificație, dulciuri sau lactate. Iar în cazul băuturilor, ponderea jucătorilor mari în total business este mult mai covărșitoare. Din cele 14 miliarde de lei realizate de producătorii de sucuri, bere, vin sau apă, 10 miliarde de lei, adică peste 70%, sunt realizate de zece companii, conform aceleiași surse. Comparativ cu 2020, majoritatea companiilor au raportat creșteri, iar 2022 nu face excepție la creșteri având în vedere evoluția inflației.

Producătorii de uleiuri conduc lista celor mai mari jucători din industria alimentară, iar războiul din Ucraina, care a pus pe hold producția de ulei din țara vecină, a readus la lumină importanța producției românești de ulei. Astfel, în top cinci producători de alimente trei sunt activi în producția de ulei. De altfel, cea mai mare companie din sectorul alimentar este Bunge, producătorul Floriol și Unisol, însă compania mai are și alte activități în agribusiness. Șapte companii din top 20 sunt din sectorul cărnii, iar cinci sunt din producția de lactate. Pe de altă parte, în industria băuturilor sucurile, apa și bere sunt cele mai bine reprezentate sectoare, în timp ce din producția de vin este prezent în top 10 un singur jucător și anume Cramele Recaș.

Revenind la alimente, producția locală nu poate acoperi necesarul de consum în mare parte din categorii, astfel că anual deficitul comercial al României în sectorul agro-alimentar (excluzând cerealele și animalele vii) depășește 5 miliarde de euro.

În Polonia, exemplul cel mai apropiat de România de forță a companiilor din sectorul de agribusiness, sunt 18.000 de firme care au un rulaj de 68 de miliarde de euro. Practic, cu un număr aproape dublu de companii față de cel prezent în România, Polonia reușește să facă afaceri de cinci ori mai mari.

Salarii mai mari

Industria alimentară și agricultura au fost primele care au beneficiat de stabilirea unui salariu minim la 3.000 de lei brut lunar (circa 1.800 de lei net), încă din iunie 2022, iar cele două sectoare unde lucrează peste 220.000 de oameni au beneficiat de scutiri de impozitul pe venit, după modelul măsurilor aplicate deja anterior în construcții.

Această măsură se vede în statistici, astfel că în iunie comparativ cu mai în industria alimentară câștigul mediu lunar net s-a majorat cu 23%, la 3.247 de lei, conform datelor de la Institutul Național de Statistică (INS). În decembrie 2022 salariul mediu net a ajuns la 3.593, adică cu 10% față de iunie, astfel încât creșterile salariale au continuat. Fabricile din industria alimentară duc lipsă de muncitori, în condițiile în care se fac în continuare investiții în capacități de producție. Dacă sunt companii care pariază pe roboți pentru a sublini lipsa forței de muncă, altele mizează pe bonusuri, condiții de muncă  mai bune și oportunități de dezvoltare pentru a atrage oameni.

Schimbare de tactică

Românii alocă 32% din bugetul de cheltuieli pe mâncare și băuturi ceea ce ne plasează pe primul loc în UE alături de Estonia, iar faptul că importăm mare parte din alimentele pe care le consumăm arată și forța redusă a companiilor din România. Comparativ, vesticii alocă sub 25% din cheltuielile totale pentru mâncare și băuturi, iar în nord, în Olanda sau Danemarca, rata coboară sub 20%, arată un studiu al asociaței FoodDrinkEurope. Pâinea rămâne unul dintre cele mai consumate produse, România fiind printre cei mai mari consumatori, dar sectorul de panificație este important și la nivel european.

Iar creșterile prețurilor la alimente, dar și timpul tot mai mic alocat gătitului au determinat companiile să se adapteze și să lanseze fie ambalaje mai mici, fie produse mai ușor de preparat sau gata preparate.

“Schimbarea stilului de viață și a obiceiurilor culinare, lipsa timpului dedicat preparării produselor, precum și interesul consumatorilor pentru un meniu echilibrat și diversificat au contribuit în ultimii ani la creșterea cererii pentru produsele preparate/marinate și pentru produsele ce pot fi gătite într-un timp optim. Cu toate acestea, există în continuare o diferență substanțială între consumatorii de carne proaspată în general și cei care preferă produsele gata pregătite pentru grătar/cuptor, însă este important să reținem dinamica evoluției din ultimii ani. De asemenea, observăm și o atenție mai mare alocată raportului calitate – preț corect la raft”, spune Florin Raba, director comercial în cadrul Smithfield, liderul pieței de carne de porc.

Creșterea prețurilor la alimente i-a determinat pe români să se uite mai atent la ceea ce pun în coșuri atunci când merg la cumpărături, astfel că în unele segmente de piață vânzările au scăzut. Însă producătorii au mizat pe ambalaje mai mici tocmai pentru a-i face pe consumatori să cumpere mai puțin dar mai des. De asemenea, se pune accent tot mai mult pe segmentul premium, iar jucătorii din piață spun că această categorie este mai puțin afectată de criză. De asemenea, se vorbește tot mai mult despre lanțurile integrate de producție, chiar dacă „lanțul” se închide fără a avea magazine sau restaurante unde se comercializează produse. În top 20 companii din sector, doar 3 au lanțuri integrate de producție și anume Smithfield, Transavia și Agricola International, toate din sectorul cărnii.

Industria de panificație, vizată de investiții și tranzacții

Investițiile mari nu ocolesc industria alimentară, însă nu sunt foarte multe planurile importante de extindere anunțate.

Cea mai mare investiție anunțată într-o fabrică de la zero din industria alimentară este cea în fabrica Lantmännen Unibake România. Compania, unul dintre cei mai mari jucători de pe piața locală de panificație, care realizează chifle pentru hamburgeri și hot-dog inclusiv pentru gigantul din sectorul restaurantelor McDonald’s, a început construcția noii fabrici din Pantelimon (jud. Ilfov), în care va realiza specialități de pâine premium și care presupune o investiție de peste 90 de milioane de euro. De asemenea, PepsiCo, jucător care mai deține în România și o fabrică de băuturi răcoritoare în Dragomirești (jud. Ilfov), a anunțat că investește 100 de milioane de dolari în trei linii de producție operaționale și un nou depozit automat, capabilități de automatizare și un nou masterplan în fabrica din Popești-Leordeni. PepsiCo a preluat anul trecut și 20% din Carpathian Springs, producătorul apei AQUA Carpatica, Jean Valvis, creatorul brandului, având în plan o extindere puternică pe piețele internaționale.

Industria de panificație începe să fie din ce în ce mai atractivă. Și Lidas din Tulcea, controlată de antreprenoarea Elena Anastase, a demarat în 2022 construcția pentru a doua fabrică de panificație, în Cataloi,  o investiție de 46 de milioane de euro,  jumătate  din sumă fiind asigurată printr-un ajutor de stat. Proiectul este aproape de a fi finalizat. Iar la începutul acestui an grupo Bimbo, o multinațională mexicană, considerată una dintre cele mai mari afaceri din producția de panificație din lume, a cumpărat grupul Vel Pitar, liderul pieței de panificație din România, controlat de fondul de investiții american Broadhurst, administrat la rândul său de New Century Holdings (NCH Capital). Tranzacția este una dintre cele mai mari îrnregistrate în ultimele trei decenii în industria alimentară locală. Cea mai mare tranzacție din sectorul alimentar, conform datelor ZF, a fost finalizată anul trecut și este vorba de preluarea de către Mondelez International a Chipita Global, inclusiv a operațiunilor din România. Conform unui raport recent al Deloitte România, valoarea estimată a operațiunilor din România a fost de 327 de milioane de euro, număr care pune tranzacția pe primul loc în topul celor mai mari deal-uri din industria alimentară locală, conform datelor ZF.

 Accent pe risipa alimentară și sustenabilitate

  Companiile îndeamnă astfel consumatorii să cumpere exact cât consumă pentru a reduce risipa alimentară, România fiind în top la nivel european din punctul de vedere al mâncării care ajunge la gunoi.

„Un proiect important pentru noi a fost schimbarea ambalajelor pentru produsele în format On the Go, de 330 g, în ambalaje PET ecologice și 100% reciclabile. Prin urmare, în 2022 am continuat să investim în ambalaje prietenoase cu mediul, educând și încurajând în același timp consumatorii să recicleze și să lase în urmă o natură curate”, spune  Ferenc Szecskó, CEO al FrieslandCampina Romania, unul dintre cei mai mari jucători de pe piața lactatelor.

Ambalajele sunt o zonă în care companiile investesc mult în această perioadă pentru a le face cât mai prietenoase cu natura, astfel că de la producători de bere până la cei care îmbuteliază apă și sucuri fac investiții în această categorie.

„Avem în continuare planuri pentru rPET (PET reciclabil n.-red.) în România pentru 2023, ridicând investiția noastră totală în tehnologii de reciclare la mai bine de 45 de milioane de euro”, se arată în ultimul raport al Coca-Cola Hellenic, care în Râmânia deține 3 fabrici la Timișoara, Ploiești și Vatra Dornei.

Jovan Radosavljevic, general manager al Coca-Cola HBC România, spunea recent că 2022 a fost un an care a testat capacitatea companiilor de a se adapta și de a depăși provocările neprevăzute, contextul geopolitic, inflația, creșterea costurilor de producție fiind printre factorii care au pus presiunea asupra tuturor industriilor.

Managerul afirma că unul dintre proiectele importante pe care compania le derulează în prezent este o investiție pentru instalarea unui echipament de decontaminare fulgi PET în fabrica din Ploiești, cea mai mare fabrică a grupului Coca-Cola HBC din sud-estul Europei. Totalul investiției depășește 10 milioane de euro. Pe de altă parte, reprezentanții Bergenbier spuneau recent că în 2021, în procesul de producție a berilor la fabrica din Ploiești, compania nu a trimis la groapa de gunoi niciun fel de deșeu menajer, concentrându-se pe valorificarea prin reciclare sau valorificarea energetică. Iar întreaga cantitate de electricitate achiziționată și folosită în fabrica Bergenbier de la Ploiești este 100% energie verde.