Industria agroalimentară, ultimul pariu rămas

În magazinele din lanțul de retail Kaufland, „mai mult de 50% din produse sunt românești, și aceasta este o opțiune strategică pentru noi”, a declarat Ionuț Parfente, șeful departamentului de achiziții Legume și Fructe al Kaufland, în deschiderea conferinței, moderată de către directorul editorial al Mediafax, Dorin Oancea, și de către directorul general al Agrointeligența, Vlad Macovei.

„Produsele de panificație sunt în proporție de 100% românești, mierea 60%, cu lactatele am crescut continuu ponderea și suntem la peste 50%, iar cu preparatele din carne tindem spre 100%. Doar la legume și fructe sunt unele probleme, din cauza condițiilor climaterice”, a spus Ionuț Parfente. El a arătat că în prezent sunt 87 de unități certificate din punctul de vedere al calității pentru ca produsele lor să fie distribuite de Kaufland. Certificarea se acordă, anual, în urma unor verificări la nivelul producătorilor, iar costul pe care-l presupune este de 600 de euro, a mai spus reprezentantul Kaufland.

Totuși, deși România are suficient teren agricol pentru a asigura hrana unei populații de patru ori mai mare decât are acum țara. a ajuns la cote nemaiîntâlnite ale importurilor de produse agroalimentare. Până și țăranii se aprovizionează din hipermarketuri, a declarat Marius Bîcu, directorul general al companiei De La Ferma, în cadrul conferinței Fermierii României.

„Țăranii au gospodării, grădini și cresc câteva animale, ceea ce înseamnă că ei pot face mâncare. Și totuși, unii înlocuiesc alimentele de producție proprie cu cea din hipermarket, care de cele mai multe ori e din import. Gogoașa cu gem e înlocuită de croasantul cu ciocolată și asta nu e deloc în regulă”, a spus Marius Bîcu. El a menționat că acest comportament se explică prin faptul că în sate comerțul local este prea slab dezvoltat. „Omul merge în sat, găsește un magazin cam slab dotat, cu puține produse și cu singurul avantaj că mărfurile se vând pe datorie. Și atunci ia calea hipermarketului de la oraș, unde fiecare membru din familie găsește câte ceva de cumpărat”, a mai spus întreprinzătorul. El consideră că pentru a recuceri piața românească de produse agroalimentare este nevoie ca producătorii români să practice un marketing mai agresiv și formule mai atractive în ambalarea mărfurilor.

Nini Săpunaru, președintele Asociației Agrointeligența, a fost de părere că industria agroalimentară e singurul pariu pe care-l mai poate câștiga România, în condițiile în care cel cu marea industrie este pierdut. „În industria agroalimentară, 60% din jucători sunt români și aceștia realizează profit. Ca dovadă, retailul alimentar românesc a plătit impozit pe profit mai mult decât retailul alimentar cu capital străin. Eu cred că industria agroalimentară este singurul pariu pe care-l mai poate câștiga România. În marea industrie, pariul e pierdut, nu mai avem proprietate românească”, a spus Nini Săpunaru.

Ca promotor al Legii care prevede ca 51% din produsele vândute în hipermarketuri să fie de proveniență românească, Nini Săpunaru a precizat că sunt timpi foarte mari între momentul livrării de către furnizor și momentul plății acestuia, ceea ce este incorect. „Dacă iei la scuturat un hipermarket, acesta nu are destui bani să-și plătească datoriile la zi către furnizori. Este incredibil cum reușesc acești distribuitori să ruleze fonduri marfă de sute de mii de lei fără să plătească nimic”, a mai spus Săpunaru.

Potrivit acestuia, legea cooperativelor agricole, care scutește de impozit pe profit cooperativele formate de cinci fondatori, poate fi folosită ca oportunitate de investiții de către firmele interesate să activeze în sectorul agroalimentar.

În altă ordine de idei, directorul general al Agenției de Plăți și Intervenție în Agricultură (APIA), Adrian Pintea, a anunțat în cadrul evenimentului că de la 1 martie a început campania de depunere a cererilor pentru subvențiile de suprafață. „Au fost deja transmise către direcțiile județene de agricultură programările fermierilor, iar fermierii primesc în aceste zile invitațiile de depunere a cererilor”, a precizat oficialul. El a mai anunțat că depunerea cererilor se va face până la data de 15 mai. După această dată, până la 31 mai, se mai pot face doar eventuale modificări la cererea depusă, iar după 31 mai se aplică penalități de 1% pe ziua de întârziere.

„Anul acesta vom fi în grafic, astfel încât la 15-16 octombrie să începem plata avansului la subvenția pe anul 2017”, a mai spus Adrian Pintea. Referitor la campania aferentă anului 2016, „au fost autorizate la plată sume care totalizează 1,11 miliarde de euro”, iar alocarea totală multianuală pentru perioada 2014-2020 este de 3,4 miliarde de euro. De asemenea, „prin Hotărârea de Guvern nr. 54/2017, au fost autorizate la plată 119,42 milioane de euro, 680.000 de fermieri fiind eligibili, ceea ce în medie înseamnă 17,72 euro per hectar”, a menționat directorul general al APIA.

Tot în cadrul evenimentului organizat de Mediafax, Emil Dumitru, președintele Federației Pro Agro, a spus: „România este exportator net de subvenții agricole, ceea ce înseamnă că finanțăm locurile de muncă și valoarea adăugată din alte țări”. În opinia sa, birocrația în România este excesivă: „Din cauza birocrației autoimpuse – cerem, de exemplu, adeverință acolo unde nu se cere, suntem unici în Europa din acest punct de vedere. Din cauza dezorganizării am ajuns aici. În România s-au făcut politici agrare, nu politici agricole”, a spus Emil Dumitru. El a anunțat că Pro Agro va propune o lege privind cotizația profesională agricolă, menită să stimuleze asocierea agricultorilor.