Încotro se îndreaptă piața farmaceutică din România. Cum ar putea avea românii acces la tratamente noi și mai ieftine

Christian Rodseth, Managing Director Janssen Companie Farmaceutica a Johnson & Johnson România, spune că piața farmaceutică din România se îndreaptă către o dinamică echilibrată și că a remarcat un progres constant raportat la cadrul în care producătorii își desfășoară activitatea. Observă totuși că în anumite zone pot fi aduse îmbunătățiri pentru a ajunge la acel nivel de predictibilitate și sustenabilitate pentru toate părțile implicate – pacienți, autorități și industria farmaceutică deopotrivă.

Una dintre zonele de interes al companiei este cea a parteneriatelor public-private, pe care reprezentanții Janssen o consideră o soluție pentru îmbunătățirea accesului la tratament al pacienților români diagnosticați cu tuberculoză, spre exemplu.

„Angajamentul nostru este să identificăm soluții sustenabile alături de autorități pentru a adresa eventuale obstacole privind accesibilitatea pacienților români la medicamente inovatoare. Este necesar să cooperăm pentru a face trecerea către un sistem de sănătate care pune pacientul în centrul său și care este dezvoltat pe baza măsurării rezultatelor obținute. Acest lucru poate fi realizat prin adresarea eventualelor zone ineficiente din sistem și prin recunoașterea rezultatelor îmbunătățite pentru pacienți, în ansamblu prin cost-eficiență”, argumentează Rodseth.

La fel de importante consideră că sunt și schemele de acces facilitat, care permit producătorilor să adreseze eventualele semne de întrebare pe care le pot avea autoritățile statului, care plătesc pentru medicamente, cu privire la valoarea și accesibilitatea medicamentelor noi.

„Aceste mecanisme sunt o soluție «win-win» deoarece permit un acces mai larg sau timpuriu la medicamentele noi, în paralel cu controlul costurilor; generează scheme flexibile de preț care sunt specifice sistemelor de compensare din țări și reflectă nivelul local de accesibilitate, precum și prevalența afecțiunilor.” El spune că, recent, au avut loc o serie de discuții importante între autorități și industrie despre modul în care poate fi crescut bugetul alocat medicamentelor, fapt care „demonstrează că se pot dezvolta soluții într-un mediu al dialogului în care sunt implicate toate părțile”.

O provocare pe care Christian Rodseth o remarcă la nivelul industriei este taxa claw-back, introdusă inițial în 2009 ca măsură temporară. „Trebuie să vedem cum putem ajunge alături de autorități la o versiune mai predictibilă și mai transparentă a acesteia. Propunerea ARPIM (Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente – n. red.) pe termen scurt pentru acest an este fixarea taxei claw-back la 15% pentru medicamentele originale.