Încercările statelor europene de a combate inflația alimentară arată că prețurile nu pot fi lăsate pur și simplu la mâna pieței și că trebuie un mecanism de control permanent. Poate negocieri periodice ca în Franța? Poate un lanț de aprozare de stat?

♦ Pentru a ține în frâu inflația la alimente, guvernul Ungariei a introdus pe 1 februarie anul trecut plafonări ale prețurilor unor produse considerate alimente de bază ♦ O inițiativă privită cu ochi mai buni este cea din Franța, unde guvernul a convins în primăvară retailerii să scadă ei prețurile unor game largi de alimente pe o perioadă limitată – aprilie-iunie, trimestrul antiinflație, inițial, cu prelungire până în toamnă ♦ Polonia, unul dintre marii exportatori de produse alimentare din UE, folosește TVA zero la alimentele de bază pentru a combate inflația alimentară, încă persistentă.

Scumpirile scăpate de sub control ale alimentelor sunt problematice mai ales în țările sărace, cum sunt cele din Europa de Est sau din sudul zonei euro. Guvernele încearcă să le stăvilească, instrumentele folosite fiind plafo­narea prețurilor sau reducerea TVA, ambele metode având dezavantaje.

Prima este considerată o barieră pusă de stat pieței libere, unde prețurile trebuie dictate nu de guvern, ci de ofertă și cerere. Criticii spun că duce la penurii de alimente.

A doua reduce veniturile încasate de stat la buget și nu oprește decât pentru un timp creșterea prețurilor.

La nivel de dezbatere există și o a treia cale: un lanț de retail alimentar deținut de stat. Acesta, dacă reușește să țină jos prețurile folosind doar forțele pieței, va putea fi dat ca exemplu și va crea o concurență pe care retailerii mari privați nu o pot ignora.

Un lanț de aprozare de stat a fost propus de un partid de stânga din Spania și este în discuții în guvernul polonez deja de trei ani, ideea fiind de a ajuta și producătorii, și consumatorii și nu doar în vremuri de inflație. Spania este și printre țările europene unde a fost redusă TVA la mâncare.

Pentru a ține în frâu inflația la alimente, guvernul Ungariei a introdus pe 1 februarie anul trecut plafonări ale prețurilor unor produse considerate alimente de bază, iar de atunci a extins atât aria de aplicabilitate a plafoanelor, cât și perioada. Acestea ar trebui să expire la sfârșitul lunii, dar după cum reiese din presa maghiară, ar putea fi menținute încă o lună sau până la finalul acestui an, dar deocamdată nu se știe nimic sigur. Retragerea lor a fost pusă în discuție când guvernul a introdus și obligativitatea pentru retaileri de a aplica promoții și de a arăta că acestea sunt inițiativa executivului. Autoritățile de la Budapesta au mai recurs la plafonări de prețuri și în privința carburanților, dar le-au retras pentru că s-au suprapus unor perioade de probleme la cea mai mare rafinărie din țară și au dus în cele din urmă la penurii. Importatorii nu mai aduceau benzină și motorină din străinătate pentru că riscau să vândă în pierdere.

Amenințări cu penurii au fost și în cazul alimentelor cu prețurile plafonate, dar nu s-au concretizat. Magazinele pot majora prețurile altor produse pentru a compensa pentru prețurile pe care sunt obligate să le țină jos sau pot pune mai departe presiuni pe lanțurile de aprovizionare.

În cel mai rău caz au raționalizat vânzarea unor produse, cum ar fi cartofii în perioada sărbătorilor de iarnă.

Lipsuri și penurii au fost în mai toată Europa, dar nu din cauza prețurilor, ci a blocajelor de pe lanțurile de aprovizionare.

Cei mai mulți critici spun că plafonările au fost gândite greșit în Ungaria. O astfel de măsură a fost luată și în Croația, iar în Marea Britanie, care trece printr-o criză a costului vieții fără precedent, se duc dezbateri încinse în privința aplicabilității ei ca măsură de combatere a inflației la alimente.

Planul îi aparține premierului Rishi Sunak, iar el a fost avertizat de unii dintre miniștrii și de retaileri că dacă îl aplică vor veni penurii de produse alimentare. The Guardian consideră că plafonările de prețuri sunt mai eficiente la încetinirea inflației decât majorările de dobânzi.

O inițiativă privită cu ochi mai buni este cea din Franța, unde guvernul a convins în primăvară retailerii să scadă ei prețurile unor game largi de alimente pe o perioadă limitată – aprilie-iunie, trimestrul antiinflație, inițial, cu prelungire până în toamnă.

Nu toți jucătorii au îmbrățișat planul, în care companiile s-au angajat să ofere cele mai mici prețuri posibile. Liderul pieței E.Leclerc a stat deoparte.

În această lună, guvernul a ajuns la un acord cu 75 de producători mari de alimente pentru reducerea prețurilor la sute de produse începând de luna viitoare, notează The Guardian. Înțelegerea a venit după semnale că costurile industriei cu materiile prime au început să scadă.

Ministrul de finanțe Bruno Le Maire a amenințat cu sancțiuni financiare dacă companiile își încalcă promisiunea de a micșora prețurile produselor la care costurile s-au redus. Prețurile vor fi reduse cu 2-10%.

Plafonările par să funcționeze, inflația la alimente reducându-se posibil și mulțumită lor, apreciază analiștii de la Bloomberg Intelligence. Dar prețurile plafonate sunt ceva obișnuit în Franța, fiind reglementate de lege și stabilite pentru întregul an prin negocieri într-un interval de trei luni – 1 decembrie – 1 martie.

Ieri, giganții agrifood au ținut să-și arate bunăvoința anunțând că sute de branduri vor oferi promoții care vor avea ca rezultat ieftiniri de 7,5-10%, scrie Le Figaro.

Unele din aceste companii sunt acuzate că țin sus prețurile pentru a-și îngrășa profiturile și pentru a-și îmbunătăți imaginea s-au angajat în negocieri cu distribuitorii pentru a ieși pe piață cu ieftiniri.

Polonia, unul din marii exportatori de produse alimentare din UE, folosește TVA zero la alimentele de bază pentru a combate inflația alimentară, încă persistentă. Măsura a fost introdusă anul trecut și ar putea fi extinsă în 2024. TVA a fost redusă și la gaze, electricitate, fertilizatori și carburanți.