A început lupta pentru resursele financiare ale populației. Ministerul Finanțelor atacă în forță piața depozitelor bancare controlată de bănci oferind o dobândă aproape dublă, în încercarea de a face rost de bani pentru buget

Ministerul Finanțelor a ridicat tensiunea pe piața economiilor populației, prin noua ofertă de vânzare de titluri de stat Tezaur și Fidelis, care se va desfășura în următoarele 3 săptămâni.

Pentru oferta Tezaur, titlurile de stat pe un an au o dobândă de 7,2%, iar la trei ani de 7,8%, iar vânzarea se realizează prin intermediul Poștei Române.

La titlurile de stat Fidelis Ministerul Finanțelor oferă o dobândă de 7,28% pe un an și 7,8%/an la trei ani.

La euro, Ministerul Finanțelor oferă 1,4% la un an și 2,3%/an la doi ani.

Titlurile Fidelis sunt vândute prin intermediul Băncii Transilvania, BCR, BRD și Alpha Bank și vor fi listate ulterior la Bursa de la București.

Cei care vor să-și vândă înainte de scadență titlurile Fidelis ar putea găsi cotații pe piață, dar care reflectă situația dintr-un anumite moment. Dacă dobânzile cresc mai mult, valoarea titlurilor de stat va scădea, pentru a reflecta noua realitate.

Tilturile Tezaur, dacă ai nevoie de bani, poți să le vinzi înainte de scadență înapoi către Finanțe, dar pierzi dobânda.

Acum un an, nimeni  nu prevedea ceea ce s-a întâmplat cu inflația atât în România, cât și în lume, dar nici că Rusia va ataca Ucraina, ceea ce a aruncat în aer toate echilibrele macroeconomice și geopolitice, declanșând o explozie a prețurilor materiilor pline, care într-un final ajunge la consumator.

În iunie 2021, Ministerul Finanțelor oferea la Tezaur o dobândă de 2,95%/an la un an, 3,35%/ an la trei ani și 3,65%/an la cinci ani. Acum dobânzile sunt duble.

Dobânzile pe care le oferă acum Ministerul Finanțelor pentru Tezaur și Fidelis sunt mai mari, chiar mult mai mari decât dobânzile oferite de bănci la depozite, mai ales dacă luăm în considerare că la titurile de stat dobânda nu este impozitată, dar la depozitele bancare câștigul din dobânzi este taxat cu un impozit de 10%.

Banca Transilvania, cea mai mare de pe piață, are acum dobânzi cuprinse între 4%/an la o lună, 4,75% la un an, 4,85%/an la doi ani și 5%/an la trei ani. La euro, Banca Transilvania are o dobândă de 0,05%/an la doi ani și 0,05%/an la trei ani.

BCR, numărul doi pe piață, oferă o dobândă la depozitele online în lei de 4% la un an și de 4,2%/an la doi ani. BCR nu are ofertă de depozite în euro.

BRD, a treia bancă de pe piață, are la oferta online în lei dobânzi cuprinse între 2%/an la o lună, 4,6%/an la un an, 4,3%/an la doi ani și 4,3%/an la trei ani. La euro nu are ofertă de depozite pentru persoane fizice.

CEC Bank, care este una dintre cele mai mari bănci pentru economiile populației, oferă la depozitele online în lei dobânzi cuprinsă între 1,35%/an la o lună, 3,7%/an la un an, 3,9%/an la doi ani și 4,1%/an la trei ani. La euro, CEC Bank oferă o dobândă de 0,2%/an la un an.

Raiffeisen, la depozitele constituite digital în lei, oferă la un an o dobândă de 4,75%/an, iar la doi ani o dobândă de 6%/an.

Pe piața interbancară, Ministerul Finanțelor plătește randamente mai mari la vânzarea de titluri de stat către bănci, care depășesc 8%.

Pe piața secundară a titlurilor de stat, acolo unde tranzacționează băncile, randmentele – dobânzile efective – sunt cotate la 7%/an pentru scadența la șase luni, 7,12%/an pentru un an, 8,5%/an la trei ani, 8,11%/an la cinci ani și 8,12%/an la 10 ani.

Pe această piață secundară a titlurilor de stat poți să intre ca persoană fizică doar prin intermediul băncilor și dacă ai sume mari de tranzacționat. Aceasta este o piață cu volume mari, unde sunt prezente fondurile de pensii, investitorii mari interni și investitorii străini.

Din cauza inflației dar și a modului în care este privită România, țară de risc, randamentele sunt mult mai ridicate decât pe alte piețe din jur.

ROBOR-ul la trei luni – indicatorul de referință pentru creditele de retail și corporate – a fost cotat vineri la 6,01%, iar analiștii cred că va continua să crească, mai ales că vor veni noile date legate de inflație.

Dar ce este interesant este că pe piața interbancară, unde băncile schimbă bani zilnic între ele, dobânda efectivă de tranzacționare a fost în luna mai de 4,14%, iar joi, 2 iunie, a fost de 4,82%. Aici, banii au scadențe scurte, acoperind nevoia de lichiditate a băncilor.

BNR are o dobândă de politică monetară de 3,75%, iar rata Lombard – la care băncile cumpără bani de la BNR – este de 4,75%.

Piața banilor este extrem de fragmentată în privința dobânzilor, statul ajungând să ofere dublu față de oferta băncilor pentru a face rost de bani pentru finanțarea bugetului.

ROBOR-ul, deși este o dobândă de referință, este format din cotațiile pe care le oferă băncile și mai puțin are la bază tranzacții efectiv realizate. ROBOR-ul este o percepție legată de inflație și de tensiunile din piață, mai mult decât rata efectivă de tranzacționare. De obicei, ROBOR-ul este cotat cu 1 pp mai mult decât ce se întâmplă în piață.

După noua ofertă Tezaur și Fidelis, mănușa este aruncată băncilor.

Acum, în piața monetară băncile se confruntă cu o lipsă de lei din cauza politicii strânse a Băncii Naționale, care încearcă să mărească dobânzile astfel încât să nu piardă inflația de sub control.

Dar între timp a mai intervenit o situație care tinde să devină o problemă: începând din luna martie, după atacarea Ucrainei de către Rusia, dar și pe fondul exploziei inflației, populația nu a mai economisit deloc în depozite în lei, soldul fiind mai mic decât în decembrie. La finalul lunii aprilie, soldul economiilor în lei la bănci era de 158 de miliarde de lei, în creștere cu numai 0,7% față de aprilie anul trecut. În schimb populația a început să economisească în valută, soldul fiind la finalul lunii aprilie de 127 de miliarde de lei, echivalent în valută, în creștere cu 16% față de aprilie 2021.

Timp de un deceniu, populația a strâns bani după bani la bancă, chiar dacă dobânzile au fost în scădere. Dar între timp a venit inflația și războiul din Ucraina, care a introdus temeri în piață.

Până acum băncile nu s-au preocupat de dobânzile la depozite pentru că economiile veneau de la sine. Dar situația s-a schimbat și s-ar putea să vedem o concurență mai mare în atragerea de bani prin creșterea dobânzilor la depozite.

Ministerul Finanțelor, prin dobânzile pe care le-a oferit la titlurile de stat Fidelis și Tezaur, atacă piața băncilor. Dar să vedem cât va reuși să disloce.

Oricum, în următoarea perioadă vom vedea cum băncile vor majora dobânzile la depozite, mai ales dacă această tensiune din piața monetară, cu deficit de lichiditate, va persista.

În iunie BNR nu are nicio ședință de politică monetară, așa că se va uita cum se așează piața, mai ales după ce vin noile date legate de inflație, de execuția bugetară și de necesarul de bani pe care îl are Ministerul Finanțelor, de acoperire a cheltuielilor bugetare și a deficitului.

Pentru deponenți creșterea dobânzilor este binevenită. Pentru cei care au credite ratele devin din ce în ce mai mari.