Încep să apară întrebări despre tranzacția prin care grupul ungar Bonafarm preia brandul românesc Napolact. Deputatul Sebastian Burduja ridică problema „riscurilor la adresa securității naționale” dacă această tranzacție se realizează

Tranzacția prin care grupul ungar Bonafarm ar putea prelua brandul românesc Napolact, unul dintre cele mai importante mărci din sectorul lactatelor, începe să ridice semne de întrebare în condițiile în care deja această posibilă achiziția a stârnit îngrijorări în rândul fermierilor români, care se tem de creșterea importurilor din Ungaria. Țara vecină este de câțiva ani unul dintre cei mai importanți furnizori de lapte pentru România, prețul dictând achizițiile atât de mari de lapte din alte țări ale marilor procesatori. În același timp, recent, statul ungar a a blocat o tranzacție, care implica preluarea unei companii din industria lactatelor (Alföldi Tej), care deține 20% din piața laptelui crud din țara vecină, de către un gigant străin. Statul maghiar a anunțat că a respins achiziția din motive care țin de se­cu­ritatea alimentară a națiunii.

Recent, într-o interpelare parlamentară făcută miniștrilor economiei și agriculturii, dar și Consiliuliui Concurenței, deputatul Sebastian Burduja, fost ministru al Energiei, atrage atenția că Napolact nu reprezintă un simplu activ comercial, ci un element de importanță strategică în sectorul agroalimentar național, cu o valoare simbolică deosebită pentru regiunea Transilvaniei și pentru identitatea economică a României. De altfel, Napolact, deși nu este un brand vechi are în spate o istorie de 120 de ani. Deși brandul Napolact a apărut abia în ’90, a devenit unul dintre cele mai vândute mărci în toate gamele de produse, de la lapte până la iaurturi, unt și pro­duse bio.

„Preluarea sa de către un investitor străin impune, prin urmare, o analiză riguroasă care transcende simpla evaluare a concurenței pe piață, necesitând o examinare aprofundată a implicațiilor geopolitice și de securitate”, a subliniat Sebastian Burduja conform documentului citat. El ridică în interpelarea menționată problema riscurilor „ la adresa securității naționale și a ordinii publice generate de potențiala preluare a companiei Napolact de către grupul maghiar Bonafarm” și aduce mai multe argumente.

“Profilul domnului Sándor Csányi transcende calitatea de simplu investitor privat, conturandu-se ca un pilon central al modelului de capitalism de stat promovat de guvernul condus de domnul Viktor Orbán. Pozițiile sale cheie – Președinte și CEO al OTP Bank Group (cea mai mare instituție bancară din Ungaria), acționar și membru în consiliul de administrație al gigantului energetic MOL și proprietar al conglomeratului agroalimentar Bonafarm – demonstrează o concentrare de putere economică în sectoare strategice vitale”, a menționat deputatul. Astfel, el adaugă că „legăturile sale (ale lui  Sándor Csányi  n-red.) strânse și documentate cu premierul Viktor Orbán indică un model economic în care marile conglomerate nu acționează independent de agenda politică a guvernului, ci devin, în esență, instrumente pentru proiectarea puterii economice și politice a statului maghiar în regiune. Prin urmare, o investiție realizată de Bonafarm în România nu poate fi evaluată ca o simplă decizie de afaceri a unei companii private, ci trebuie analizată ca o potențială extensie a strategiei unui stat ale cărui politici au intrat frecvent în conflict cu principiile Uniunii Europene și interesele naționale ale României”, a punctat Sebastian Burduja.

De altfel, Sándor Csányi este cel mai bogat om din Ungaria, iar grupul ungar Bonafarm, cel pe care îl deține, a semnat la jumătatea acestui an un acord cu grupul olandez FrieslandCampina pentru a prelua brandul românesc Napolact și cele două unități de producție din Cluj-Napoca și Târgu-Mureș. Tranzacția evaluată la 60-70 mil. euro conform datelor ZF așteaptă acordul Consiliului Concurenței și vine la mai bine de 15 ani de când grupul ungar a început să tatoneze piața locală.

Bonafarm este prezent în România prin intermediul companiei Sole Mizo din 2008, compania fiind activă în comerțul cu lactate. Drumul ungurilor în industria lactatelor din România a fost deschis la acea vreme de Gerbrant de Boer care înainte de a intra în echipa Sole Mizo, a condus FrieslandRomânia, inclusiv în perioada în care grupul olandez a preluat Napolact și alte fabrici de lactate pe plan local. Bonafarm are un sistem integrat de producție, aând atât cultură mare, cât și zootehnie, procesare de lapte și carne, dar și vinuri.

„Prin interpelarea mea, îmi doresc să determin cele două ministere, plus Consiliul Concurentei, să analizeze cu maximă rigurozitate tranzacția, în cadrul Comisiei pentru examinarea investițiilor străine directe (CEISD), cu toate datele disponibile (surse deschise și nu numai)”, a spus Sebastian Burduja pentru ZF.

De altfel, recent guvernul ungar a blocat o tranzacție, care implica preluarea unei companii din industria lactatelor (Alföldi Tej), care deține 20% din piața laptelui crud din țara vecină, de către un gigant străin. Statul maghiar a anunțat că a respins achiziția din motive care țin de se­cu­ritatea alimentară a națiunii. Industria lapte­lui este una strategică, a explicat guvernul, iar preluarea producătorului și distribuitorului local de un concurent străin ar putea însemna ca o bună parte din laptele maghiar să fie ex­pediat la export, ca prețurile pentru gospo­dăriile maghiare să crească și chiar ca Alföldi Tej să fie desființată.

Ministerele au analizat acordul de achi­ziție și au stabilit că în cazul achiziționării de proprietate care are legătură cu această tran­zacție există posibilitatea ca interesele statului să fie în pericol. Potrivit guvernului, sectorul laptelui asigură în mod direct locuri de muncă pentru peste 15.000 de persoane. Datorită cotei semnificative a Alföldi Tej pe piața achizițiilor și producției de lapte, cumpărarea companiei de către străini poate cauza perturbări semni­ficative pe piață și riscuri mari pentru siguranța aprovizionării, au precizat ministerele.

În acest context, se pune întrebarea: de ce în România industria laptelui nu este strategică și cele cinci multinaționale din domeniu au ajuns să aibă 60% din cifra de afaceri din prelucrarea laptelui. Doar Lactalis controlează direct 3 companii din top 10 (Albalact, Covalact, Dorna Lactate) și „înghite“ o tremie din cifra de afaceri raportată de industria de profil.

În 2024 (ultimele date disponi­bi­le), FrieslandCampina a avut o cifră de afaceri de 588 mil. lei, în creștere cu 4% față de anul precedent, con­form datelor de la Ministerul de Fi­nanțe. De asemenea, compania a ra­portat o pierdere de 29 milioane de lei față de o pierdere de  200.000 de lei în anul anterior. În 2024, compania a avut un număr mediu de 422 de salariați, mai puțin decât în anul precedent. În piața de procesare a laptelui, FrieslandCampina este al cincilea jucător ca afaceri, după Albalact, Danone, Olympus și Hochland, toate făcând parte din grupuri străine. Însă, Napolact este unul dintre cele mai puter­ni­ce branduri românești din lactate.