Încă două demisii din guvernul britanic
Alți doi miniștri au demisionat joi din guvernul britanic condus de Boris Johnson. Este vorba despre ministrul britanic pentru Irlanda de Nord, Brandon Lewis, și ministrul britanic pentru Securitate, Damian Hinds. Ministrul britanic pentru Irlanda de Nord, Brandon Lewis, a…
Alți doi miniștri au demisionat joi din guvernul britanic condus de Boris Johnson. Este vorba despre ministrul britanic pentru Irlanda de Nord, Brandon Lewis, și ministrul britanic pentru Securitate, Damian Hinds.
Ministrul britanic pentru Irlanda de Nord, Brandon Lewis, a demisionat joi, spunând că nu mai crede că valorile onestității, integrității și respectului reciproc sunt susținute de guvernul premierului Boris Johnson, anunță Reuters.
Lewis s-a alăturat celor aproximativ 40 de politicieni care au demisionat din funcții guvernamentale în ultimele două zile, într-un efort de a-l forța pe Johnson să plece de la putere.
Ministrul britanic pentru Securitate, Damian Hinds, a demisionat tot joi, afirmând că țara are nevoie de plecarea premierului Boris Johnson pentru a restabili încrederea în democrație.
“Mai importante decât orice guvern sau lider sunt standardele pe care le respectăm în viața publică și încrederea în democrația și administrația noastră publică”, a declarat Hinds în scrisoarea de demisie adresată lui Johnson.
“Din cauza erodării serioase a acestora, am ajuns la concluzia că ceea ce este corect pentru țara noastră și pentru partidul nostru este ca dumneavoastră să vă retrageți din funcția de lider de partid și prim-ministru.”
Helen Whately, un ministru junior al Trezoreriei, a demisionat și ea joi.
Miercuri seara, premierul Boris Johnson nu pătea să intenționeze să demisioneze și, pe fondul amplificării presiunilor în Partidul Conservator în sensul retragerii sale din funcție, l-a demis pe Michel Gove, ministrul Egalității, Locuințelor și Comunităților, un membru influent al formațiunii politice.
În contextul crizei politice de la Londra, Downing Street a confirmat, miercuri seară, demiterea lui Michael Gove, un membru influent al Partidului Conservator (centru-dreapta), din funcția de ministru al Egalității, Locuințelor și Comunităților. Decizia de a-l demite pe Michael Gove a fost anunțată în timp ce o delegație de miniștri s-a deplasat la biroul lui Boris Johnson pentru a-i cere să demisioneze.
Zeci de oficiali guvernamentali și-au dat demisiile miercuri, distanțându-se de premierul Boris Johnson. Primii care au demisionat au fost ministrul Sănătății, Sajid Javid, și ministrul de Finanțe, Rishi Sunak, după care au urmat zeci de oficiali guvernamentali, în principal secretari de stat.
Boris Johnson a obținut cu greu un vot de încredere în Partidul Conservator în iunie, pe fondul criticilor privind organizarea unor petreceri în birouri guvernamentale, în timpul pandemiei, prin încălcarea regulilor antiepidemice.
În ultimele zile, presiunile s-au intensificat, în condițiile în care Boris Johnson este acuzat că l-a promovat pe deputatul Chris Pincher în funcția de adjunct al grupului parlamentar conservator, deși acesta este vizat de o anchetă privind presupuse agresiuni sexuale.
În plus, miercuri, în cursul audierii în Parlament, premierul Boris Johnson a părut să confirme că în 2018, în timp ce era ministru de Externe, s-a întâlnit singur, fără a fi însoțit de alți oficiali, cu Alexander Lebedev, un fost agent KGB care are legături cu președintele Rusiei, Vladimir Putin, și care este proprietarul publicațiilor The Evening Standard și The Independent. Întrebat dacă a avut vreo întâlnire privată în 2018 cu oligarhul rus Alexander Lebedev, Boris Johnson a declarat că nu își mai amintește exact, dar a părut să confirme. “Cred că probabil m-am întâlnit, dar trebuie să verific. M-am întâlnit cu el de câteva ori, dacă a fost când eram ministru de Externe, atunci, da”, a admis Boris Johnson.
Această dezvăluire este de fapt “foarte gravă”, a declarat Nick Timothy, fost șef de cabinet la Downing Street, citat de Sky News.
În Parlament, Boris Johnson a subliniat că nu intenționează să demisioneze. Întrebat dacă este îmcrezător că va rămâne prim-ministru, el a răspuns: “Sigur”. De asemenea, Boris Johnson a exclus varianta convocării alegerilor parlamentare anticipate. “Sigur că exclud această opțiune. Cea mai apropiată dată a alegerilor este peste doi ani, în 2024, cred că este cel mai probabil termen pentru alegeri. Avem sarcini colosale și avem un volum uriaș de treburi. Vom continua să ne facem treaba”, a afirmat Boris Johnson.
Partidul Laburist (centru-stânga) și Partidul Liberal-Democrat (social-liberal), aflate în opoziție, cer convocarea imediată a alegerilor anticipate.
Comitetul 1922, un organism al Partidului Conservator, intenționează să modifice peste câteva zile regulamentul intern pentru a permite depunerea cu rapiditate a unei noi moțiuni de cenzură împotriva premierului Boris Johnson.