În timp ce tot mai mulți români se mută să lucreze de la sat, iar școala, în online, o întrebare devine tot mai importantă: Net ai?

Operatorii de rețele de telecomunicații din România au experimentat creșteri cuprinse între 40% și 60% în traficul de pe rețele față de anul trecut. Creșterea în sine poate fi gestionată, iar companiile din sector investesc în mod constant, dar piața de telecomunicații s-a regăsit în situația în care a devenit necesară extinderea accelerată înspre mediul rural, odată cu trecerea la munca de acasă și la școala online, au concluzionat jucătorii din piață prezenți în cadrul ZF Digital Summit ’20.

„Pe măsură ce anul a trecut, a fost necesar să mergem cu serviciile din urban spre rural din ce în ce mai mult pentru că vrem ca toți cetățenii să aibă acces la servicii rapide prin rețele de fibră optică pe partea fixă și de conexiuni 4G și 5G în partea mobilă”, a explicat Valentin Popoviciu, vicepreședinte al Digi România.

Reprezentantul Digi a explicat că operatorul a ajuns deja cu serviciile la peste 7 milioane de gospodării din România, însă cadrul legislativ nu încurajează investițiile în extinderea către zonele rurale, o nevoie din ce în ce mai mare a economiei.

„Ne-au lipsit legislația și atitudinea potrivită a autorităților care ar trebui să creeze un cadru potrivit pentru ca jucătorii privați să investească și să aibă acces la anumite infrastructuri (n.red: precum cea de energie electrică), pentru a putea merge și în zonele izolate. Există o discuție despre fezabilitatea numărului de clienți și despre cât pot plăti ei în zonele rurale, dar avem soluții pentru asta; ce ne lipsește este legislația care să genereze un cadru pentru a construi rețele de mare viteză în cele mai îndepărtate colțuri ale țării.”

n lipsa acestor investiții, multe zone din mediul rural nu vor putea susține migrația tinerilor către sate, comune și localități. Rolul critic al infrastructurii de telecomunicații și al conexiunii la internet iese la iveală în acest an atipic mai mult ca oricând.

 Datele Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) pentru anul 2019 arată că la finele anului trecut decalajul dintre urban și rural era încă mare. Un procent de circa 75% dintre gospodăriile din mediul urban erau acoperite de servicii fixe de telecomunicații, în timp ce în zona rurală doar un procent de 49% dintre gospodării erau acoperite.

Într-adevăr, în locurile în care există deja rețea, România beneficiază de una dintre cele mai bune conexiuni de internet din Europa sau chiar din lume, însă această performanță a fost atinsă astăzi datorită investițiilor demarate încă de acum câțiva ani de către operatorii telecom.

 „Niciodată nu a fost mai clar că fără o infrastructură bună de telecomunicații am fi avut o situație foarte diferită. Să ne imaginăm că ar fi venit această criză acum cinci ani, cum am fi gestionat-o? Care ar fi fost impactul asupra PIB-ului? Da, PIB-ul scade, dar care ar fi fost impactul fără calitatea infrastructurii pe care o avem pentru că eu cred că am contribuit la a reduce scăderea PIB-ului și economia a mers înainte mulțumită rețelei”, a atras atenția Murielle Lorilloux, CEO, Vodafone România.

În linie cu această perspectivă, Lorilloux consideră că România este la o „răscruce de drumuri”, întrucât investițiile operatorilor și sprijinul legiuitorilor trebuie să vină astăzi pentru ca România să aibă o astfel de poziție privilegiată și peste 5 ani, în ceea ce privește conexiunile de internet.

„Foarte mulți oameni lucrează de acasă, clienții au început să muncească de acasă, să facă sport acasă, să stea mult mai mult timp în casă, ceea ce a creat o cerere mult mai mare în ceea ce privește calitatea conectivității pe parcursul întregii zile, pentru că acum nu se mai bazează pe noi doar câteva ore pe zi, întrucât sunt acasă pe parcursul întregii zile. Cred că este o schimbare majoră pentru toată lumea.”

Investițiile trebuie să continue, iar statul trebuie să se implice mai mult, într-un domeniu în care operatorii au făcut investiții masive din fonduri proprii în ultimii ani și care livrează cel mai mic randament al capitalului investit pentru acționari.

În acest context, șefa Vodafone România insistă că autoritățile trebuie să atragă cât mai eficient cele 80 de miliarde de euro disponibile pentru România din fonduri europene în următorii ani.

„Este o sumă imensă. Între fondurile de reconstrucție și fondurile din cadrul multianual vorbim de 80 de miliarde de euro, adică o oportunitate unică pentru România. Sunt atât de fericită că au pus regula  ca un minimum de 20% din fonduri să se îndrepte înspre digital. Ce înseamnă până la urmă digital dacă nu ai conectivitate? Ce înseamnă digital dacă nu ai nivelul corect de calitate a serviciilor pe fix și pe mobil peste tot? Este important să ne gândim cum vom folosi fondurile, cum vom folosi oportunitatea să accelerăm acoperirea țării cu internet de mare viteză, să accelerăm acoperirea 5G, care ar trebui să devină un avantaj pentru România în viitor.”

Studiile arată că migrarea dinspre urban spre rural continuă, a apreciat Vladan Pekovic, noul CEO al Telekom România, în cadrul videoconferinței. În același timp, el a adus în discuție un nou aspect interesant al acestei migrații care trebuie susținută prin infrastructurile critice, anume aplatizarea curbei de dezvoltare dintre rural și urban.

 „Citeam o cercetare în India care arăta că munca de acasă aplatizează curba din dezvoltarea socio-economică, întrucât distribuția de avere și de locuri de muncă este în creștere în favoarea localităților mai mici. Deci cred că aici este un fenomen interesant și nu aș compara România cu India, dar am văzut că mulți români se întorc mai mult către părinți, rude, case de vacanță din zone rurale și se simt acolo mai bine protejați de pandemie, dar au nevoie și de infrastructura necesară pentru a lucra”, a explicat Vladan Pekovic, care a participat la eveniment cu câteva zile înainte ca Telekom România să anunțe că el va fi noul director executiv.

În ceea ce privește acoperirea cu infrastructură de internet în zonele neacoperite din România, Comisia Europeană a aprobat în 2014 proiectul de 85,6 milioane de euro cunoscut drept RO-NET, care ar trebui în final să aducă infrastructură pentru mai mult de 700 de localități neacoperite din țară. Proiectul este structurat pe 7 loturi, a câte 100 de localități în medie pe fiecare lot, iar la finalul anului 2019 guvernul de atunci anunța finalizarea celui de-al 5-lea lot.

„Lucrăm în continuare în proiectul RO-NET prin care furnizăm conectivitate pentru aproape
700 de localități în care infrastructura era absolut necesară”, a menționat Pekovic.

Astfel, extinderea rețelei și îmbunătățirea capacității acolo unde presiunea a devenit mai mare pe rețele, adică în zonele rezidențiale, reprezintă unele dintre principalele priorități pe care ar trebui să le aibă România în perioada următoare. Utilizarea internetului ca instrument pentru a munci sau a învăța este încă la început, iar evoluția anului 2020 dovedește că infrastructura de telecomunicații este la fel de critică pentru o țară precum cea de energie sau cea de transport.

Valentin Popoviciu, vicepreședinte, Digi România: „Există o discuție despre fezabilitatea numărului de clienți și cât pot plăti în zonele rurale, dar avem soluții pentru asta și ce ne lipsește este legislația care să genereze un cadru pentru a construi rețele de mare viteză în cele mai îndepărtate colțuri ale țării.”

Murielle Lorilloux, CEO, Vodafone România: „Ce înseamnă până la urmă digital dacă nu ai conectivitate? Ce înseamnă digital dacă nu ai nivelul corect de calitate a serviciilor pe fix și pe mobil peste tot?”

Vladan Pekovic, CEO al Telekom România: „Studiile din India arată că munca de acasă aplatizează curba din dezvoltarea socio-economică, întrucât distribuția de avere și de locuri de muncă este în creștere în favoarea localităților mai mici.”