În timp ce Occidentul caută soluții pentru salvarea Ucrainei, Ungaria cere bani ca să coopereze

SUA, prin secretarul Trezoreriei Janet Yellen, a preluat inițiativa eforturilor de finanțare a economiei și armatei ucrainene și încearcă să găsească soluții în acest sens împreună cu colegii ei europeni.

La acest moment, oficialii occidentali se tem că costurile de reconstrucție trec de 500 de miliarde de euro. Va fi prea mult pentru o economie sărăcită și distrusă de război? Să nu fie și prea târziu.

Spre comparație, ca să supraviețuiască crizei datoriilor suverane, Grecia a primit pachete de bailout internațional de aproape 300 de miliarde de euro pe care le-a plătit scump, cu măsuri dure de austeritate. Dar acolo n-a fost război. Economia n-a fost distrusă fizic.

Cine va plăti pentru renașterea Ucrainei? Unii sunt tentați să folosească rezervele valutare de 300 de miliarde de dolari ale Rusiei înghețate când SUA, Uniunea Europeană și statele aliate au impus sancțiuni băncii centrale de la Moscova, scrie Financial Times.

Josep Borrell, șeful diplomației europene, a spus luna aceasta că costurile enorme ar justifica urmărirea directă a activelor statului rus.

Însă unii analiști atrag atenția că o astfel de strategie este riscantă deoarece ar implica probleme legale care s-ar putea să nu poată fi rezolvate. Unii vorbesc despre încredere. Cum ar putea o bancă centrală sau un stat să se mai încreadă în celălalt pentru a-i da în păstrare comorile naționale? Dar despre încredere se vorbea și când pericolul ca Rusia să invadeze Ucraina era minimalizat, ignorat sau respins.

Sprijinul internațional pentru Ucraina pare să se concentreze pe tehnică militară, fără de care Kievul n-ar rezista în fața armatei ruse.

Însă perspectiva unui război de uzură îndelungat și vicios în estul țării, în timp ce Rusia continuă să bombardeze ținte militare, de infrastructură și economice în alte părți și să blocheze porturile Ucrainei la Marea Neagră, face ca și ajutorul economic și non-militar să fie vital, și la scară largă.

Dacă nu se va obține o încetare a focului, se estimează că PIB-ul va scădea cu peste 40% în acest an. Școala de Economie din Kiev a calculat daunele directe aduse infrastructurii Ucrainei până pe 10 mai la peste 94 de miliarde de dolari, aproximativ o treime fiind reprezentată de clădiri rezidențiale și drumuri, cu 10 miliarde de dolari daune aduse industriei și fabricilor și 15 miliarde de dolari căilor ferate, spitalelor, podurilor și școlilor.

O prioritate este sprijinul bugetar. Războiul a mărit deficitul bugetar la 3,8 miliarde de dolari în aprilie, cu 1,1 miliarde de dolari din răscumpărări de datorii interne – în conformitate cu o evaluare a FMI conform căreia Ucraina se va confrunta cu un deficit de finanțare de aproximativ 5 miliarde de dolari pe lună timp de mai multe luni.

FMI urmărește să transfere 10% din drepturile speciale de tragere neutilizate către Ucraina, dar inițiativa trebuie să depășească obstacolele legale ale UE. Alte probleme necesită suport material și logistic. Exporturile de cereale – esențiale pentru economia Ucrainei și pentru aprovizionarea globală cu alimente – sunt imposibile prin Marea Neagră datorită blocadei Rusiei asupra Odesei și altor porturi. Acest lucru va necesita ceea ce Bruxelles-ul numește un efort „gigantic“ de a transporta cereale pe șosele și pe calea ferată către porturile baltice și românești. Dar eforturile sunt complicate de ecartamentul feroviar diferit al Ucrainei și de lipsa de camioane. UE s-a angajat să stabilească „drumuri ale solidarității“ pentru a se asigura că Ucraina poate exporta cereale și poate importa bunuri necesare, de la ajutor umanitar la îngrășăminte și hrană pentru animale.

Lipsa de combustibil – Kremenciuk din centrul Ucrainei – amenință să frâneze atât economia civilă, cât și pe cea militară. Iar întârzierile de la frontieră împiedică exporturile acelor produse industriale pe care Ucraina încă reușește să le producă. Incluzând costuri indirecte, cum ar înjumătățirea PIB-ului, scăderea profitului corporativ și a investițiilor, emigrarea forței de muncă și cheltuielile mai mari de apărare și sociale, economiștii de la Kiev estimează deja pierderile totale ale Ucrainei cauzate de război la 560-600 de miliarde de dolari. Având în vedere că aliații NATO nu sunt dispuși să intre în război cu o Rusia cu arme nucleare, Ucraina trebuie să lupte singură. Va avea nevoie de tot sprijinul internațional pe care îl poate aduna pentru a face față devastării economice pe termen lung. FMI a avertizat că ajutorul financiar primit de Kiev până acum este mic și că este nevoie urgentă de finanțări noi și, pe cât de mult posibil, fără costuri.

Între timp, guvernul Ungariei a pus un preț pe participarea țării la embargoul Europei asupra petrolului rus. Ministrul de externe Peter Szijjarto a scris pe o rețea de socializare că UE ar trebui să finanțeze investițiile și să acopere creșterile de prețuri rezultate din modernizarea structurii energetice a Ungariei. Este vorba de 15-18 miliarde de euro. Budapesta a cerut bani europeni și pentru ajutarea refugiaților ucraineni pe care-i primește. Când Turcia a cerut UE bani pentru a nu deschide robinetul cu refugiați sirieni, lumea occidenală a caracterizat gestul ca fiind șantaj.