În timp ce mii de angajați dispar din sistem anual, directorii executivi ai băncilor din România stau la conducere ani la rândul. Care este secretul longevității jobului lor?

Longevitate – este un cuvânt care poate caracteriza conducerea BNR, dar și mandatele unor șefi ai celor mai mari 10 bănci comerciale după active din România, care acoperă în jur de 80% din activele întregului sistem bancar românesc. Care este secretul din spatele mandatelor de decenii ale oamenilor care conduc sistemul bancar?

MUGUR ISĂRESCU

A fost validat de Parlament, începând cu 1991, pentru șase mandate consecutive de guvernator al BNR, fiind nu doar cel mai longeviv demnitar din statul român de după 1990, ci și cel mai longeviv guvernator de bancă centrală din lume. Mugur Isărescu, 73 de ani, face istorie fiind singura personalitate din România care în cei peste 30 de ani de la revoluție a reușit să rămână într-una una dintre cele mai înalte demnități ale statului român.

Isărescu a fost numit guvernator al Băncii Naționale a României (BNR) la 4 septembrie 1990, poziție pe care a părăsit-o o singură dată, doar temporar (cu păstrarea mandatului), în 2000, când a îndeplinit funcția de prim-ministru. În 1990, numirea sa a fost făcută de către guvern, iar din 1991 a primit mandate succesive din partea Parlamentului. Practic, Isărescu a fost validat de Parlament pentru șase mandate consecutive de guvernator al BNR, fiind nu doar cel mai longeviv demnitar din statul român de după 1990, ci și cel mai longeviv guvernator de bancă centrală din lume. Deși acest record de longevitate, de peste trei decenii într-o astfel de funcție, este greu de egalat, nu doar în România, ci și la nivel internațional, și șefii unor bănci comerciale mari de pe piața locală au reușit performanța de a aduna mandate de mulți ani, ajungând să rămână chiar și până la două decenii în funcția de CEO.

Câștigurile mari raportate de băncile din top 10 de-a lungul timpului, alături de ascensiunea în topul după active uneori, au motivat acționarii unor bănci comerciale mari, străini sau statul român, să le prelungească de două ori sau de mai multe ori mandatele șefilor, astfel că unii CEO de bănci mari au ajuns să cumuleze până la 10 ani, 15 ani sau chiar 20 de ani în fruntea instituțiilor de credit, fapt mai puțin obișnuit în alte țări.

Au fost și ani de boom economic, au fost și ani de criză. Iar anii de criză financiară și economică de după 2008 au făcut diferența dintre bănci. Pe o piață a creditului care a fost marcată de letargie în primii ani de criză și a dat ulterior semne de redresare, băncile care au făcut achiziții, dar și cele care au vândut mai multe credite noi au putut să se delimiteze, înregistrând creșteri vizibile la nivelul cotelor de piață după active. Iar criza prin care a trecut și sectorul bancar în ultimele decenii nu a rămas fără urmări la nivel de top management, unele bănci traversând perioada de criză cu același director executiv, în timp ce altele au schimbat doi, trei sau chiar mai mulți șefi în ultimii an. Practic, pierderile raportate de unele bănci, cele mai multe bănci mici, dar și bănci mari, și portofoliile consistente de credite neperformante au făcut ca unii șefi de bancă să nu reușească să supraviețuiască crizelor.

Ultimii ani au fost din ce în ce mai profitabili pentru bănci. Profitul la nivelul sistemului bancar a ajuns în 2021 la un record de circa 8 mld. lei, peste câștigul din 2020, de circa 5 mld. lei. Iar 2022 va marca cel mai probabil un nou record, în condițiile în care doar în S1/2022 câștigul băncilor s-a apropiat de 5 mld. lei.

„Rezultatele bune sau foarte bune înregistrate de societățile respective au dus la prelungirea contractelor de mandat pentru persoanele din top management. În cazul contractelor de mandat există obiective clare, cum ar fi cele legate de profit, de cifra de afaceri. Dacă rezultatele sunt bune, dacă șefii fac trabă bună, dacă sunt cea mai bună soluție pentru companie, pentru bancă, de ce să nu le prelugești mandatele”, a declarat Oana Botolan (Datki), managing partner la CTeam Human Capital.

În timp ce unii șefi de bănci primesc prelungiri de mandate, la nivelul sistemului bancar au fost făcute restructurări, numărul bancherilor coborând în ultimul deceniu cu circa 16%, până la 51.639 la finalul lui 2021, reducerea substanțială a numărului de angajați din băncile comerciale venind odată cu tăierea costurilor, mutarea unei părți din activitatea bancară în mediul online, dar și ca urmare a dispariției mai multor bănci din statistici.

„Disponibilizările sunt cea mai tristă și neplăcută parte a vieții unei companii, însă dacă este nevoie de aceste disponibilizări, dacă sunt dictate de necesitățile de business, ce poți să faci”, mai spune Oana Botolan (Datki).

De-a lungul timpului, echipele de conducere executivă a celor mai mari bănci din top zece au ajuns să fie în multe cazuri dominate de români, marcând o schimbare față de imaginea de la începutul anilor 2000, când cei mai mulți manageri erau străini. Și în ceea ce privește pozițiile de CEO, bancherii români au ajuns să domine top managementul celor mai mari bănci, șase din zece CEO ai celor mai mari zece bănci după active fiind români, în timp ce în anii trecuți pozițiile de CEO reveneau preponderent expaților. Odată cu dezvoltarea pieței bancare autohtone, bancherii locali au acumulat experiență și au devenit astfel „eligibi“ pentru a fi numiți pe posturi de conducere.

Cu o bogată experiență în domeniul financiar-bancar pe piața din România și/sau din străinătate, bancherii CEO au ocupat mai multe poziții până să ajungă în top, pe scaunul cel mai înalt, de șef de bancă.

Dacă privim veniturile la nivel de top management în sectorul privat, sunt șefi de bănci care câștigă în medie 30.000 de euro. În sectorul public, președinții celor două bănci de stat, CEC Bank și EximBank, Bogdan Neacșu și Traian Halalai, au câștigat peste 1,2 mil. lei în anul 2021, adică circa 21.000 de euro/lună, conform declarațiilor de avere publicate. Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, este cel mai bine plătit salariat din instituție. În 2021, Isărescu a încasat un venit anual de 960.752 de lei, adică venituri medii lunare de peste 80.000 de lei pe lună în 2021, echivalentul a 16.200 de euro pe lună, potrivit datelor din declarația sa de avere completată în iunie 2022.

Trecând în revistă mandatele șefilor celor mai mari zece bănci din România din ultimii ani vedem că cinci au fost foarte longevivi, fiind la cârma băncilor de 10 ani, 15 ani sau chiar 20 de ani.

Õmer Tetik

Conduce Banca Transilvania din 2013, sub coordonarea lui instituția de credit devenind liderul pieței bancare din România.

Pornind analiza celor aflați în fruntea băncilor comerciale de la cea mai mare bancă din România, vedem că Ömer Tetik este CEO al Băncii Transilvania din 2013 și până acum, adunând astfel aproape 10 ani la conducerea instituției de credit, perioadă în care valoarea de piață a băncii a urcat de mai mult de cinci ori, de la 2,3 mld. lei până la peste 13 mld. lei în prezent. Sub coordonarea lui Tetik, Banca Transilvania a devenit liderul pieței bancare din România, activele băncii fiind de patru ori mai mari, de la 30 mld. lei la peste 125 mld. lei, în condițiile în care Banca Transilvania a mizat pe piața românească pe lângă creșterea organică și pe cartea achizițiilor, cumpărând trei bănci – Volksbank (2015), Bancpost (2018) și Idea Bank (2021). După ce în 2016 Banca Transilvania urca pe locul 2 în topul băncilor mari  din România, iar în 2018 devenea liderul pieței bancare locale, în vara anului 2019, Tetik a primit o prelungire a mandatului la conducerea băncii care a fost pe profit.

Ömer Tetik este cetățean român, de origine turcă și este născut în Germania. El are o experiență de peste 20 ani în sectorul bancar. Este absolvent al Faculty of Economics – Middle East Technical University, din Ankara, și vorbește fluent patru limbi străine, inclusiv româna.

Și-a început cariera la ATA Securities, în Turcia (Izmir), iar un an mai târziu a plecat la Istanbul pentru a face parte din echipa de trezorerie a Finansbank. În 1997 s-a mutat în Rusia pentru poziția de coordonator al Departamentului Trezorerie și Piața de Capital din cadrul Finansbank Moscova. Pasul spre România l-a făcut în 2000, când aceeași bancă i-a acordat funcția de vicepreședinte adjunct. După zece ani a devenit vicepreședinte și, ulterior, președinte la Credit Europe Bank (fosta Finansbank), potrivit informațiilor publice.

Sergiu Manea

Devenea în toamna anului 2015 președinte executiv al BCR, fiind primul român pe care austriecii de la Erste au pariat să ducă banca înainte.

Sergiu Manea conduce BCR de peste șapte ani, din 2015, iar mandatul i-a fost prelungit în 2022 până în 2026, astfel că va ajunge la un mandat de 11 ani

Sergiu Manea (50 de ani), care devenea în toamna anului 2015 președinte executiv al BCR, fiind primul român pe care austriecii de la Erste au pariat să ducă banca înainte, a primit la început de 2022 o prelungire a mandatului până în februarie 2026. Erste, acționarul majoritar al BCR, a decis numirea lui Manea la conducerea BCR, începând cu 1 octombrie 2015, când el avea doar 43 de ani. Manea a fost adus de la Viena la București în 2012 chiar de Andreas Treichl (fostul CEO al Erste), pe poziția de vicepreședinte executiv la BCR. La începuturile carierei, Manea a fost actor pe scena dealingului. Un bancher tânăr, om de trezorerie, specialist în piețe financiare, care a trecut pe la BRD, ING, ABN Amro și UniCredit/Banca Austria, Sergiu Manea trebuia să aducă creșterea de business pentru BCR, pierdută în anii de criză.

Când Sergiu Manea a preluat conducerea BCR ca președinte executiv și președinte al Comitetului Executiv, banca era lider al pieței locale, având o cotă de piață de 15,8% în 2015, conform datelor din Raportul anual al BNR. Între timp, banca a coborât în topul după active pe locul doi, iar cota de piață după active a BCR a scăzut sub 14% (în 2021). Totuși, activele totale ale BCR s-au majorat din 2015 până la finalul anului 2021 cu peste 40%, la 89 mld. lei. După primele nouă luni din 2022 activele BCR au urcat la 94,5 mld. lei, astfel că saltul față de 2015 este de peste 50%.

BCR a fost pe profit în fiecare an din 2015 până în 2022. Iar câștigul băncii era după primele nouă luni din 2022 de 1,5 mld. lei, mai mult decât profitul din întregul an 2021 (1,4 mld. lei), în timp ce pentru tot anul 2015 banca raporta profit de 919 mil. lei. Sergiu Manea, care a făcut studii economice și visa din tinerețe să devină bancher și trader pe Bursă, i-a succedat în 2015 lui Tomas Spurny, care a fost timp de doar trei ani și jumătate CEO al BCR. Într-un deceniu de la câștigarea licitației pentru privatizarea BCR, Andreas Treichl – fost CEO al Erste, a schimbat patru președinți executivi la BCR (Nicolae Dănilă, Manfred Wimmer, Dominic Bruynseels, Tomas Spurny), iar Sergiu Manea este al cincilea CEO.

BCR s-a numărat printre băncile care au avut mai multe schimbări la nivel de top management din 2008 încoace, la fel ca și BRD-SocGen, schimbând mai mult de trei persoane pe poziția de director general.

François Bloch

Francezul François Bloch a preluat oficial din ianuarie 2017 conducerea BRD, care este acum a treia cea mai mare bancă de pe piața românească după active.

François Bloch este CEO al BRD-SocGen din ianuarie 2017, adică de șase ani, iar durata mandatului reînnoit expiră la data de 21 decembrie 2024

Francezul François Bloch, 55 de ani, a preluat din decembrie 2016 (oficial din ianuarie 2017) de la Philippe Lhotte conducerea BRD, care este acum a treia cea mai mare bancă de pe piața românească după active. Înainte de a ajunge la BRD-SocGen, François Bloch a fost prim-vicepreședinte executiv la Rosbank, subsidiara din Rusia a grupului francez Société Générale. Practic, 2016 a fost anul în care BRD pierdea locul 2, ocupat tradițional o bună perioadă de francezi, și cobora pe poziția 3 în topul celor mai mari bănci din România, fiind depășită de Banca Transilvania. François Bloch a acumulat experiență internațională, atât în retail, cât și în investment banking, lucând anterior în Franța, Germania, SUA și Rusia. În mandatele lui Bloch la conducerea BRD, banca a experimentat profituri record, plasându-se pe podiumul profitabilității pe piața bancară locală.

În decembrie 2020, Consiliul de Administrație al BRD-SocGen, subsidiara locală a grupului francez Société Générale, a decis la reînnoirea mandatului lui François Bloch în funcția de director general, pe o perioadă de 4 ani. La BRD, șefii s-au schimbat cu o frecvență mai mare decât la alte bănci mari, găsirea unui succesor potrivit după retragerea veteranului Patrick Gelin în 2009 devenind, o perioadă, o temă dificilă pentru francezii de la Société Générale. Guy Poupet, succesorul lui Gelin, nu a fost menținut în funcție decât doi ani, timp în care prudența în politica de creditare a dus la erodarea portofoliului.

În 2012 încercarea de a-l înlocui a condus la o serie de complicații care au făcut ca BRD să stea mai multe luni cu președinte interimar. În cele din urmă, francezul Philippe Lhotte prelua în toamna anului 2012 conducerea BRD-SocGen și a rămas la conducerea băncii timp de aproximativ patru ani, când a fost înlocuit de Bloch. Absolvent al Școlii Naționale de Statistică și Administrare Economică din Paris în 1990, François Bloch și-a parcurs întreaga carieră în cadrul grupului Société Générale pornind de la pozițiile de broker și ulterior director al departamentului de brokeraj pe piețele de instrumente derivate în cadrul Société Générale Elsässische Bank, Frankfurt (1990 – 1993).

Mihaela Bîtu

Cu o carieră de 25 de ani în ING, Mihaela Bîtu a fost promovată în vara anului 2019 pe poziția de CEO al băncii din România după circa un deceniu în care a fost director general adjunct, coordonând operațiunile corporate ale ING Bank.

Mihaela Bîtu este CEO al ING Bank din 22 iulie 2019

ING Bank este o altă instituție de credit unde șefii s-au schimbat mai des. În 2019, olandezii de la ING Bank decideau să numească la conducerea băncii din România o româncă, Mihaela Bîtu devenind director general din iulie 2019. Cu o carieră de 25 de ani în ING, Mihaela Bîtu a fost promovată pe poziția de CEO al băncii din România după circa un deceniu în care a fost director general adjunct, coordonând operațiunile corporate ale ING Bank, instituție de credit care s-a concentrat pe creștere organică în România. Ea l-a înlocuit la conducerea ING Bank România pe polonezul Michal Szczurek care condusese operațiunile din România ale ING timp de aproape 7 ani și a plecat pe poziția de șef al diviziei de retail a grupului ING din regiunea Asia.

Anterior, Michal Szczurek, cunoscut în special ca expert în retail banking și servicii bancare electronice, preluase postul de șef al ING Bank România de la Mișu Negrițoiu, care condusese instituția de credit timp de 6 ani, aducând-o la statutul de bancă universală. Cu o bogată experiență multi-disciplinară în domeniul bancar, atât pe piața din România, cât și în străinătate, Mihaela Bîtu a fost înainte de a deveni CEO al ING director general adjunct al ING Bank și Head of Wholesale Banking, divizie care are în vizor companiile mari cu o cifră de afaceri de peste 100 mil. euro, companiile multinaționale și instituțiile financiare.

Din luna mai 2018, Mihaela Bîtu este și membru al Consiliului Director al Asociației Române a Băncilor. Ea și-a construit cariera în cadrul grupului ING, iar de-a lungul anilor a ocupat diferite poziții de management. Are studii de economie, terminând un master în finanțe și contabilitate și un MBA în finanțe și dorea de la început să lucreze în domeniul bancar. Grupul ING Bank obișnuiește să promoveze în pozițiile de top oameni formați în bancă, apelând doar în rare ocazii la recrutări de la concurență.

ING Bank, care operează pe piața românească ca sucursală a grupului olandez cu același nume, a urcat suprinzător pe locul patru în topul băncilor locale, cu o cotă de piață de 9,3% în 2021, bazată pe creștere organică. ING este prezentă pe piața bancară românească de 25 de ani.

Steven van Groningen

Olandezul Steven van Groningen a condus Raiffeisen Bank România timp de 20 de ani, începând din 2002, imediat după preluarea de către austrieci a Băncii Agricole.

STEVEN VAN GRONINGEN a fost președinte și CEO al Raiffeisen Bank timp de 20 de ani, până în 2021. Zdenek Romanek a preluat conducerea Raiffeisen Bank din 2022

Olandezul Steven van Groningen a condus Raiffeisen Bank România timp de 20 de ani, începând din 2002, imediat după preluarea de către austrieci a Băncii Agricole. Grupul austriac i-a prelungit de mai multe ori mandatul de director executiv-CEO al Raiffeisen Bank România. A fost CEO al băncii din 2002 și președinte al directoratului în perioada 12.07.2007 până în 2022. Steven van Groningen a fost unul dintre cei mai longevivi bancheri de pe piața românească, adunând două decenii în poziția de CEO pentru o bancă de top, ceea ce este mai puțin uzual.

Acționarul majoritar austriac l-a menținut în funcție pe van Groningen și în perioada de construire și de creștere a Raiffeisen, dar și după venirea crizei economice din 2008/2009, când au devenit necesare abilități de restructurare pentru navigarea într-un mediu economic dificil. Olandezul van Groningen a venit prima dată în România în 1993, el lucrând pe un post de consultanță la BNR. Între 1994 și 1998 a lucrat pentru ABN Amro. S-a alăturat echipei Raiffeisen în 2002, după ce grupul austriac Raiffeisen a preluat Banca Agricolă, o bancă de stat aflată în proces de restructurare.

A condus procesul de integrare cu subsidiara locală a grupului și ulterior de transformare a noii bănci, dintr-una cu pierderi, într-una profitabilă. Începând cu 2004, Raiffeisen Bank a fost an de an o bancă profitabilă, inclusiv în timpul crizei financiare din anii 2008-2009. Echipa de management condusă de Steven van Groningen a plasat Raiffeisen Bank în topul băncilor de pe piața locală, în principal prin creștere organică.

De asemenea, în anul 2013, banca a preluat și integrat portofoliul de retail al subsidiarei locale a Citibank. Steven van Groningen a terminat Facultatea de drept în Leiden, în Olanda, iar o carieră în banking nu era un vis pentru el și nu i-a trecut niciodată prin cap că o să ajungă să conducă una dintre cele mai importante bănci din România. Bancherul olandez vorbește fluent limba română, fiind căsătorit cu o româncă – Valeria Răcilă, canotoare olimpică, cu medalie de aur la Los Angeles în anul 1984. La finalul lui 2021 Steven van Groningen a decis să plece de la conducerea băncii românești cu capital austriac după 20 de ani. Iar Zdenek Romanek a fost desemnat de grupul austriac Raiffeisen Bank International (RBI) să preia funcția de CEO al Raiffeisen Bank România, în urma unui proces de selecție internațional. Romanek s-a alăturat echipei Raiffeisen Bank începând cu 1 februarie 2022, dar a preluat efectiv mandatul în martie, după primirea aprobării de la BNR.

Zdenek Romanek a fost desemnat de grupul austriac să preia din 2022 funcția de CEO al Raiffeisen Bank România, în urma unui proces de selecție internațional.

Bogdan Neacșu

Bogdan Neacșu, 43 de ani, este cel mai tânăr conducător de bancă din România, având în spate o carieră bancară de aproape două decenii. A preluat conducerea CEC Bank în 2019.

BOGDAN NEACȘU este președinte-director general al CEC Bank și membru în Consiliul de administrație din 2019

Bogdan Neacșu, 43 de ani, este cel mai tânăr conducător de bancă din România, având în spate o carieră bancară de aproape două decenii. Devenit director general al CEC Bank din 2019, Bogdan Neacșu a terminat ASE-ul la începutul anilor 2000. De-a lungul timpului Neacșu a lucrat la BNR, BRD, Volksbank, Garanti Bank, Patria Bank, pentru ca din 2019 să vină la CEC Bank iar din 24 octombrie 2019 să devină directorul general al băncii de stat, care a urcat în 2021 pe locul șase în topul după active din România.

În 2021, Bogdan Neacșu a fost desemnat și președinte al Consiliului Director al Asociației Române a Băncilor (ARB). Practic, Bogdan Neacșu și-a început cariera în sectorul bancar în 2005 la Direcția de Reglementare și Autorizare din cadrul BNR pentru ca în 2007 să plece la BRD. În 2009 a trecut la Volksbank, unde inițial a lucrat la risc, iar apoi a devenit vice-președinte pe zona de corporate. După preluarea Volksbank de către Banca Transilvania, el a trecut de pe corporate din nou pe risc. La scurt timp însă a primit o ofertă din partea turcilor de la Garanti, pe care a acceptat-o și a ocupat vreme de doi ani funcția de vicepreședinte responsabil cu divizia de risc în cadrul Garanti Bank, subsidiara locală a grupului turc cu același nume, pentru ca din aprilie 2017 să plece pe poziția de director al diviziei de risc din cadrul Patria Bank (fosta Banca Comercială Carpatica). După plecarea lui Radu Ghețea din funcția de CEO al CEC Bank, poziție din care a condus banca timp de 10 ani, Ministerul Finanțelor l-a desemnat în 2018 pe Laurențiu Mitrache (care a condus anterior Leumi Bank și Volksbank România) să preia conducerea executivă a băncii. După numai câteva luni, în 2019 Mitrache a plecat, iar poziția lui a fost luată de Bogdan Neacșu, care era prim-vicepreședinte. În scurt timp Bogdan Neacșu, care preluase poziția de CEO interimar al CEC Bank, după plecarea lui Laurențiu Mitrache, a fost nominalizat în toamna anului 2019 pentru funcția de CEO – director general plin al băncii de stat. CEC Bank se numără printre băncile care nu și-au schimbat prea des conducerea. Până în 2018, Ghețea a fost timp de un deceniu și CEO și președinte al CEC Bank, însă ulterior acționarul CEC Bank, respectiv statul român, reprezentat de Ministerul Finanțelor, a decis să modifice statutul băncii și să treacă la sistemul dualist de conducere (separarea funcției de președinte al Consiliului de Administrație de cea de director general). Atunci Radu Ghețea a preluat poziția de președinte al Consiliului de Administrație al CEC Bank, iar pe poziția de director executiv a fost adus Laurențiu Mitrache.

Răsvan Radu

Răsvan Radu, unul dintre bancherii români cu cea mai îndelungată carieră, de peste 30 de ani, și unul dintre șefii de bănci longevivi de pe piața locală, adunând aproape două decenii la conducerea UniCredit în România, și-a încheiat în octombrie 2022 mandatul de CEO al UniCredit Bank România.

RĂSVAN RADU a condus UniCredit România timp de aproape două decenii, până în octombrie 2022. Septimiu Postelnicu, în prezent prim-vicepreședinte executiv al UniCredit Bulbank din Bulgaria, a fost desemnat ca succesor pentru rolul de CEO și președinte al directoratului UniCredit Bank în România

Răsvan Radu, unul dintre bancherii români cu cea mai îndelungată carieră, de peste 30 de ani, și unul dintre șefii de bănci longevivi de pe piața locală, adunând aproape două decenii la conducerea UniCredit în România, și-a încheiat în octombrie 2022 mandatul de CEO al UniCredit Bank România el urmând să plece în străinătate, tot în grupul italian UniCredit. De meserie inginer, Răsvan Radu și-a început cariera în banking în 1991, la BCR. Apoi, devenea pentru scurt timp, în 2000, vicepreședinte executiv al CEC, iar din 2001 a fost recrutat de grupul austriac Raiffeisen, care cumpărase Banca Agricolă, pe postul de vicepreședinte executiv responsabil cu retailul. Patru ani mai târziu, în 2005, Răsvan Radu a pariat pe planurile de extindere ale italienilor de la UniCredit și a fost instalat ca șef al filialei locale UniCredit România, care atunci era o bancă mai mică, dar avea să fuzioneze după doi ani cu HVB-Țiriac, creând UniCredit Țiriac Bank. În 2007, când a avut loc fuziunea locală dintre UniCredit și HVB Țiriac Bank, Răsvan Radu și-a păstrat poziția de CEO și în banca rezultată din fuziune (UniCredit Țiriac Bank), în timp ce Dan Pascariu, mult mai experimentatul șef al HVB, a făcut un pas în spate acceptând postul neexecutiv de președinte al Consiliului de Administrație. Practic, Radu a devenit CEO al UniCredit România în 2005 și CEO al UniCredit Bank din 2007.

În 2008, Răsvan Radu era reconfirmat în funcția de președinte executiv (CEO) al UniCredit, tot atunci fiind ales Dan Pascariu ca președinte al Consiliului de Supraveghere al UniCredit, poziție din care s-a retras în 2020. În 2008 se realiza la UniCredit separarea netă între membrii Consiliului de Administrație și cei ai boardului executiv, conform modelului dualist de conducere din grupul italian UniCredit. Unul dintre evenimentele din istoria UniCredit sub conducerea lui Răsvan Radu a fost în 2013, când italienii de la UniCredit au semnat la București preluarea întregului portofoliu de retail al britanicilor de la RBS. Un alt eveniment de referință în istoria UniCredit a fost anul 2014, când omul de afaceri Ion Țiriac și-a vândut italienilor și ultimele 45% din acțiunile deținute la Unicredit Țiriac. În 2015 UniCredit Țiriac Bank, atunci al cincilea jucător după active din sistemul bancar românesc, și-a schimbat denumirea în UniCredit Bank, iar procesul de rebranding a continuat. Activele UniCredit Bank s-au majorat de aproape 4 ori, de la circa 13 mld. lei în 2007, când Răsvan Radu devenea CEO al UniCredit Bank, până la peste 50 mld. lei în 2021, conform datelor de la BNR. În 2005, activele UniCredit Bank erau de doar 2 mld. lei, iar cota de piață de 1,5%. Dacă în 2007, UniCredit Bank avea o cotă de piață după active de aproximativ 5%, în 2008 a ajuns la 5,5%, pentru ca în 2009, când se manifestau semnele crizei financiare și economice precedente, să urce la o cotă după active de peste 6%, rămânând totuși pe locul 6 în topul celor mai mari bănci, în urma CEC. Ulterior, UniCredit Bank a mai câștigat teren, urcând și pe locul 5 în clasamentul băncilor mari. Însă, ultimii ani au adus căderi în top, UniCredit coborând mai întâi pe locul 6, iar anul trecut pe 7. Italienii de la UniCredit, care de-a lungul timpului au mai făcut rocada cu austriecii de la Raiffeisen în top, au raportat pentru banca din România în 2021 active de 50,2 mld. lei, mai mari cu circa 10% față de 2020, Însă, banca a coborât în 2021 de pe locul 6 pe 7, fiind depășită de CEC Bank, după ce a ajuns la o cotă de piață de 7,84%. Septimiu Postelnicu, în prezent prim-vicepreședinte executiv al UniCredit Bulbank din Bulgaria a fost desemnat ca succesor pentru rolul de CEO și președinte al Directoratului UniCredit Bank în România.

Septimiu Postelnicu, în prezent prim-vicepreședinte executiv al UniCredit Bulbank din Bulgaria, a fost desemnat ca succesor pentru rolul de CEO și al UniCredit Bank Romania.

Sergiu Oprescu

Sergiu Oprescu și-a început cariera în cadrul Alpha Bank Romania în 1994 și a deținut mai multe funcții de conducere înainte de a fi numit președinte executiv în 2007.

SERGIU OPRESCU conduce din 2007, adică de peste 15 ani, Alpha Bank  România, instituție cu active de peste 3 miliarde de euro și o prezență constantă în topul primelor zece bănci de pe piața românească.

Alpha Bank, care a mizat pe creșterea organică, rămânând după 25 de ani în topul celor mai mari 10 bănci, a fost printre băncile mari cu conducere stabilă pe parcursul crizei, fiind și singura bancă cu capital elen care a rămas pe piața locală, după ce Bancpost a fost cumpărată de Banca Transilvania, Piraeus Bank a ajuns la fondul american de investiții J.C. Flowers, iar Banca Românească a luat calea EximBank. Sergiu Oprescu a venit la conducerea executivă a Alpha Bank în 2007 și este membru al boardului băncii românești cu capital grecesc din 2005. În banking, primul loc de muncă al lui Sergiu Oprescu a fost la BRCE, pentru ca apoi să fie unul dintre cei care au pus bazele Băncii București, bancă străină care se înființa pe piața românească ca subsidiară a grupului elen Alpha, devenită ulterior Alpha Bank Romania. Practic, Sergiu Oprescu și-a început cariera în cadrul Alpha Bank Romania în 1994 și a deținut mai multe funcții de conducere înainte de a fi numit președinte executiv în 2007. Era atunci unul dintre cei mai tineri bancheri români care prelua conducerea unei bănci din top 10. Sergiu Oprescu a fost implicat și în înființarea Consiliului Bursei de Valori, pe care avea să-l și conducă după 2000, în paralel cu funcția de vicepreședinte executiv de retail al Alpha Bank. A fost președinte al Bursei de Valori București din 2000 până în 2006. Din 2015, Oprescu a deținut până în 2021 și funcția de președinte al Consiliului de Administrație al Asociației Române a Băncilor. Este primul bancher român care a ajuns în managementul executiv al unei bănci internaționale, cu active de 63 mld. euro și cu o istorie de 140 de ani. El a primit în 2019 atribuții extinse, devenind director general al rețelei internaționale a grupului grec Alpha. Practic, la începutul anului 2019, Sergiu Oprescu a fost numit membru în Comitetul Executiv al grupului elen Alpha Bank și coordonează subsidiarele Alpha Bank din patru țări – Albania, Cipru, România și Marea Britanie – de pe poziția de director general rețea internațională. Dragostea dintâi a bancherului Sergiu Oprescu nu a fost nici bankingul, nici Bursa și nici economia, ci ingineria aeronautică. Sergiu Oprescu este absolvent al Facultății de Aeronautică din cadrul Universității Politehnica din București. Dar are studii postuniversitare în domeniul bancar la Universitatea din Colorado SUA și a urmat mai multe programe executive la Harvard Business School, Stanford și London Business School.

Gyula Fatér

Gyula Fatér, un bancher din afara grupului OTP care timp de mai bine de un deceniu lucrase pentru Budapest Bank Group, a fost numit în vara anului 2019 CEO la OTP Bank România, subsidiara locală a celui mai mare grup bancar din Ungaria.

GYULA FATÉR a devenit director general al OTP Bank în iunie 2019, durata mandatului urmând să expire la data de 12.06.2023

Gyula Fatér, un bancher din afara grupului OTP care timp de mai bine de un deceniu lucrase pentru Budapest Bank Group, a fost numit CEO la OTP Bank România, subsidiara locală a celui mai mare grup bancar din Ungaria, în vara anului 2019. El l-a înlocuit pe László Diósi, cel care a condus  anterior OTP Bank timp de peste un deceniu, începând cu 2007, și a fost schimbat din funcție în octombrie 2018 de banca-mamă, după ce BNR nu a aprobat tranzacția prin care banca românească cu capital maghiar intenționa să cumpere Banca Românească. Gyula Fatér a studiat economia la Budapesta, în Ungaria, și la început ezita între a fi jurnalist sau a lucra într-o companie de comerț exterior pentru ca în cele din urmă să ajungă bancher. Cu o cotă de piață după active de 2,9% în 2021, active în valoare de 18,5 mld. lei și un profit după impozitare de 58 mil. lei anul trecut, OTP Bank este a noua bancă din sistem. Fatér și-a propus dublarea cotei de piață a acesteia, până la 5%, până în 2024, prin dezvoltarea liniei de business IMM, precum și prin îmbunătățirea serviciilor financiare. OTP a intrat pe piața românească la începutul anilor 2000 prin achiziția Robank, iar de-a lungul anilor a încercat să-și extindă prezența și prin alte achiziții și să-și majoreze cota de piață în sistemul bancar local, ungurii fiind interesați de BCR, Banca Transilvania, Banca Țiriac, Banca Carpatica sau RBS, OTP devenind „cumpărătorul de serviciu“ din sistemul bancar local, însă fără prea mult succes. În cele din urmă, OTP a mers înainte prin creștere organică. La circa un deceniu de la preluarea Robank, OTP Bank a mai făcut o achiziție cumpărând sucursala locală a portughezilor de la Millennium Bank.

Traian Halalai

Traian Halalai lucrează în sistemul bancar din 1995 și a ajuns la EximBank în 2012, devenind președinte executiv, după ce anterior a fost director financiar și director general adjunct la Banca Românească.

TRAIAN HALALAI devenea președinte executiv al EximBank în urmă cu 10 ani, în 2012

A ajuns la EximBank în 2012, după ce anterior a fost director financiar (CFO) și director general adjunct la Banca Românească timp de 6 ani, iar înainte, din 1998 și până în 2006 Traian Halalai a lucrat pentru olandezii de la ING, ultima poziție fiind de CFO-director financiar. Mandatul la EximBank i-a fost reînnoit ulterior de către Ministerul Finanțelor, acționarul principal al băncii. El lucrează în sistemul bancar din 1995 și și-a început cariera ca dealer pentru Bancorex.

Președintele executiv al EximBank a terminat Facultatea de Finanțe-Bănci la ASE și oscila între o carieră în sistemul bancar și una academică, la catedră. De când a preluat conducerea EximBank, Traian Halalai a reușit să crească activitatea EximBank de la active de 3,9 mld. lei la 14 mld. lei, iar portofoliul net de credite a crescut de la 0,8 mld. lei la 7,38 mld. lei. Dacă sistemul bancar a avut în perioada 2013-2021 o creștere a activelor de 72% (6% pe an), EximBank a avut o creștere de 259%, adică 15% pe an.  Creșterea activelor a făcut ca EximBank să intre la finalul lui 2021 în top 10 cu o cotă de piață de 2,2%, iar odată cu finalizarea în 2022 a achiziției Băncii Românești poate să ajungă pe locul 8. Achiziția Băncii Românești de către EximBank este o premieră în istoria bancară din România, fiind prima dată când o bancă de stat cumpără o bancă privată cu capital străin, după ce anterior statul a vândut băncile mari deținute. Totodată, EximBank, o instituție de credit specializată pe zona corporate, va activa pentru prima oară pe segmentul de retail banking din România, devenind astfel o bancă universală. Activele EximBank după fuziune urcă cu 50%, la 22 mld. lei, soldul creditelor avansează cu 68%, la 12,6 mld. lei, iar depozitele se dublează, la 13,6 mld. lei, potrivit proiectului de fuziune prin absorbție EximBank-Banca Româneacă.