În timp ce Europa stă cu ochii ațintiți pe Ucraina un nou conflict care fierbe de zeci de ani stă să înceapă în mijlocul Balcanilor

În timp ce Europa stă cu ochii pe conflictul ruso-ucrainean și pregătește noi mutări pentru a ajuta Ucraina, un alt conflict stă să înceapă.  Tensiunile dintre Serbia și Kosovo au escaldat la niveluri periculoase în ultimul an și ar putea degenera curând într-o problemă mai mare pentru NATO și UE, scrie Bloomberg.

Balcanii au însemnat pentru mult timp volatilitate politică și etnică, iar situația s-a înrăutățit în ultima perioadă, din cauza războiului în care a fost implicată Ucraina. Tensiunile au escaladat din vară, după ce Kosovo le-a spus sârbilor care trăiesc în țară că trebuie să adopte aceleași cărți de identitate și plăcuțe de înmatriculare ca și majoritatea etnică albaneză.

Președintele sârb Aleksandar Vucic și-a petrecut chiar ultimele zile din decembrie încercând să calmeze situația, după ce locuitorii din nordul Kosovo au blocat străzile și s-au confruntat cu poliția.

Pentru cei din afara Balcanilor, problema ar putea părea banală. Situația în care sunt însă implicate cele două state este îmbibată de viziuni politice și etnice total opuse și tocmai pe acest fond poate degenera într-un conflict în toată regula.

Un diplomat de la Belgrad, care a cerut să rămână anonim, a declarat că este șocant să vezi cum Europa flirtează cu un al doilea conflict în ultimele luni. Un alt diplomat, aflat în capitala Kosovo, Pristina, a declarat că felul în care a evoluat situația în ultima perioadă începe să semene din ce în ce mai tare cu tensiunile care au dus la războiul din anii ’90.

Avertismentul că se pregătește ceva mai mare este o amintire a rănilor încă nevindecate din ultimul război din Europa anterior conflictului ruso-ucrainean – și nu este nicio coincidență că tensiunile au început să iasă din noul la suprafață în timp ce războiul Ucrainei continua să se desfășoare de aproape un an.

Menținerea păcii în Kosovo este o misiune foarte complicată. Serbia consideră Kosovo o parte vitală a sa, așa cum Putin vede Ucraina ca un teritoriu care trebuie să se întoarcă la Rusia pentru că acolo îi este locul de fapt. Tensiunile dintre majoritatea albaneză și cei 100.000 de sârbi care încă trăiesc în nordul țării au început să oscileze după bombardamentele NATO din 1999 care s-au soldat cu alungarea armatei lui Slobodan Milosevic.

Procesul de reconciliere în care au fost implicate cele două țări a început să stagneze în 2008, când guvernul de la Pristina a declarat unilateral independența față de Serbia. Crearea statului a fost susținută de aproximativ jumătate țările lumii, inclusiv de SUA și de toate statele membre ale UE, cu excepția a cinci dintre ele, dar, în mod critic, nu și de Serbia, Rusia și China.

Atât pentru Kosovo, cât și pentru Serbia, obiectivul final este aderarea la UE. Bruxelles le-a transmis clar ambelor națiuni că realizarea acestui obiectiv ține de capacitatea celor două state de a ajuns la pace și stabilitate. Trimișii de la Bruxelles au făcut în 2013 presiuni asupra liderilor Serbiei și Kosovo pentru a îi determina să accepte un nou acord de pace elaborat de UE.

Ambele state sunt conduse de lideri cu un trecut politic foarte conflictual. Vucic, în vârstă de 52 de ani, fost ministru al informațiilor pentru Milosevic, și-a consolidat poziția în Serbia cu o victorie electorală zdrobitoare anul trecut. El a echilibrat cu pricepere interesele Serbiei, păstrând un picior pe calea UE și, în același timp ținând  o ușă deschisă pentru cooperarea cu Rusia. Acest lucru a devenit mai dificil de când cu războiul din Ucraina. Vucic a denunțat invazia lui Putin, dar a refuzat să se alăture efortului de sancționare al UE, în timp ce guvernul său de la Belgrad a menținut legăturile cu Rusia.

Albin Kurti, în vârstă de 47 de ani, un radical de stânga care a fost cândva deținut politic în Serbia, s-a opus acordului UE între Kosovo și Serbia din 2013. În cel de-al doilea tur al său în calitate de prim-ministru, el a făcut o prioritate din afirmarea suveranității Kosovo – chiar dacă asta înseamna să antagonizeze și mai mult sârbii.

Pe 27 decembrie și 28 decembrie, Vucic s-a îndreptat spre Raska, un mic oraș din Serbia, situat la nord de orașul Mitrovica din Kosovo.

Populația sârbă locală a ascultat apelul său de a demonta toate baricadele, în ciuda tensiunilor care atingeau cote alarmante.

„Regiunea trebuie să rămâna pașnică, orice alt scenariu ne poate duce pe toți la dezastru”, spunea Vucic la Raska.