În spatele statisticii - de ce nu trăim mai bine decât în 2008

Revenirea economiei ar trebui să fie un prim semn că lucrurile încep să se îndrepte pentru consumatorii din România. Teoria este cât se poate de simplă: mai bine de 63% din produsul intern brut vine din consum, or, creșterea economică de 1,6% din prima jumătate a acestui an înseamnă, printre altele, un avans și pentru acest indicator. În practică însă, criza din ultimii ani a împins oamenii să drămuiască mai atent banii din portofel, iar costul din ce în ce mai mare al vieții a dus pe termen scurt la o diminuare a economiilor și, în perspectivă, la un consum mai redus. Iar 2011 nu face excepție.

Deși au un impact destul de mare asupra economiei, gospodăriile din România nu mai au puterea să genereze o creștere semnificativă a produsului intern brut și, implicit, o revenire a economiei în adevăratul sens al cuvântului. Pe de-o parte, chiar dacă la prima vedere dispun de venituri mai mari decât în urmă cu trei ani, în medie de 2.318 lei pe lună, față de 2.131 în 2008, creșterea ușoară de-abia acoperă nivelul inflației, potrivit unui studiu realizat de compania de consultanță A.T. Kearney. Ca să nu mai vorbim de faptul că, prin comparație cu începutul anului trecut, venitul mediu lunar al unei gospodării este cu câteva zeci de lei mai mic. Iar pe de altă parte, evoluția veniturilor s-a regăsit și în cea a cheltuielilor, acestea din urmă luând amploare mai repede decât încasările, lucru care s-a simțit în primul rând în economiile populației și în puterea lor de a pune lună de lună bani deoparte. “În ultimii ani consumatorii și-au adaptat aproape imediat cheltuielile la nivelul veniturilor lunare și au menținut relativ constant gradul de economisire, la o medie de 8-12%”, apreciază Daniel Catană, consultant în cadrul A.T. Kearney, nivel care în ultima perioadă a înclinat mai mult spre valoarea inferioară decât cea superioară și a rămas sub media europeană.

Nici n-ar avea cum să fie însă altfel. Din totalul cheltuielilor unei gospodării, mai bine de 60% merg pe mâncare, întreținere și utilități, o pondere foarte mare comparativ cu alte piețe – în Cehia, de pildă, este vorba de doar 42%, chiar dacă în valoare absolută suma este cu mult mai mare. Mai exact, bugetul lunar pentru consum al unei familii din Cehia este de 855 de euro, în timp ce pentru o gospodărie din România este vorba de numai 356 de euro. În total, dacă sunt luate în calcul și cheltuielile pentru transport, sănătate, comunicații sau îmbrăcăminte și încălțăminte, o familie alocă aproape 72% din venituri în acest sens, în timp ce alte 16 procente sunt direcționate către taxe sau alte contribuții, restul fiind încadrate drept cheltuieli incidentale, potrivit studiului A.T. Kearney.

Principala sursă de cost rămâne pentru consumatorii români mâncarea, însemnând aproximativ 42% din total, o pondere foarte mare comparativ cu alte țări central și vest-europene, care alocă în jur de 19% din cheltuieli în acest sens, cum este spre exemplu atât cazul Italiei, cât și al Cehiei, conform cercetării. Urmează costurile de întreținere și utilitățile, cu o pondere de 18,6% din cheltuieli, și, pe locul al treilea, viciile – alcoolul și țigările atrag 7,2% din cheltuielile unei gospodării din România, cu mult peste nivelul altor țări europene unde este vorba despre doar câteva procente.

Efectul cheltuielilor tot mai ridicate si al directiei in care sunt acestea alocate s-a resimtit asupra multor afaceri și industrii din România, mai ales că peste jumătate dintre cele mai mari 100 de companii din piață oferă produse și servicii destinate consumului, depinzând implicit de bunăstarea gospodăriilor românești. Piața asigurărilor, spre exemplu, a continuat să scadă inclusiv în ultimul an, când deja destule industrii au început să dea semne de revenire. La fel s-a întâmplat și cu domeniul telecom sau cu cel de îmbrăcăminte și încălțăminte. Practic, pentru a putea face față cheltuielilor de subzistență, au renunțat la servicii de telecomunicații scumpe sau la cumpărături mai puțin necesare – cheltuiala medie lunară pentru haine și încălțăminte, spre exemplu, a scăzut de la 91 de lei în urmă cu trei ani la 88 de lei în 2009 și 81 de lei anul trecut -, diminuarea fiind însă compensată de cheltuielile mai mari pentru medicamente, spre exemplu, pe măsură ce criza și stresul aferent au accentuat problemele de sănătate ale multor români sau cel puțin i-au împins să fie mai precauți cu privire la acest aspect.

Toată această situație are însă și un aspect pozitiv. “La sfârșitul anului trecut valoarea depozitelor la bancă ale gospodăriilor din România a depășit-o pe cea a împrumuturilor”, punctează Daniel Catană. Populația a devenit astfel mai puțin îndatorată, cu un nivel total de 108 miliarde de lei în depozite bancare și 102,8 miliarde de lei datorii la bănci, prin comparație cu situația de la finele lui 2008, când în bănci erau 78,6 miliarde de lei, însă datoriile familiilor românești ajungeau la aproape 96 de miliarde de lei. Într-un fel, dificultățile din economie au oprit elanul românilor de a se îndatora peste măsură, cumpărându-și locuințe și alte obiecte pe care nu și le permit. Ceea ce înseamnă că măcar o bază pentru revenirea consumului la nivelurile de altădată a fost deja pusă.