În piață sunt bani, dar sunt prea puține echipe de management

Tot mai mult aud din piață, din discuțiile cu antreprenorii/patronii români, că nu au cu cine să lucreze, au proiecte, au idei, au bani, dar nu au cu cine să implementeze toate aceste lucruri. La ZF Live, Raluca Stanciu, brand ambasador Franchwise, un consultant pe piața de francize, a spus că în acest moment nu banii sunt problema în businessul românesc, ci echipa/echipele de management, care nu se găsesc.

„Sunt bani peste tot, dar nu găsești cu cine să lucrezi.” După criza din 2008/2009, piața s-a rupt în două, respectiv managerii de mijloc și managerii de top au devenit din ce în ce mai puțini și mai greu de găsit pe piața românească pentru că fie au plecat în afară, fie au plecat să-și facă businessul propriu, fie au fost dați afară și fiecare și-a văzut de drum, făcând altceva. Toată lumea are bani, și aici mă refer la anteprenori/patroni/oameni de afaceri, dar nu au oameni cu care să lucreze. Toți caută oameni, toți caută echipe la pachet, toți au această problemă.

Cei care stau bine într-o afacere, cei care au o poziție de top nu prea vor să riște să lase multinaționala și să lucreze pentru o companie românească, pentru un antreprenor care vrea ca lucrurile să se întâmple peste noapte. Nimeni nu are chef s-o ia de la capăt, să caute ei la rândul lor oameni, să construiască echipe de nivelul doi sau trei, să facă treaba într-un business. S-a ajuns la situația în care idei sunt, bani sunt, dar cine să muncească? Economia este mult  mai competitivă, piețele sunt mult mai aglomerate, toată lumea are bani într-un fel sau altul, profiturile nu se mai obțin peste noapte, ci în ani. Este adevărat că antreprenorii/patronii plătesc mai bine acum decât o făceau acum 10-20 ani, dar vor rezultate rapide. Nimeni nu mai vrea să aștepte. Fiecare patron este în felul lui un fel de Gigi Becali.

Problema echipelor de management se regăsește și la nivelul fondurilor de investiții care operează pe piața românească sau care strâng bani să intre pe piața locală prin achiziția unor companii antreprenoriale românești. Toate fondurile de investiții au bani, poate au găsit și ce să cumpere, dar unde sunt echipele de management care să conducă afacerea, că doar nu vine managerul de fond de la Londra, de la Viena, de la Varșovia, de la Paris să muncească el aici?

Avem destule fonduri de investiții străine care au marcat câteva eșecuri în România după achiziția unor companii românești, una dintre cauze fiind echipa de management angajată. Unele fonduri de investiții au ajuns să schimbe anual echipele de management. Modelul de a recruta directori executivi din multinaționale nu aduce întotdeauna succese. Sau managerii care au avut succes într-un business și sunt recrutați pe cai mari s-ar putea să eșueze. Nu pentru că nu știu să conducă, ci pentru că piețele sunt diferite, concurența este diferită, norocul este diferit. Mulți nu știu de ce au fost manageri de succes pentru o companie care activa într-o piață și de ce nu au succes când schimbă compania și activează pe o altă piață.

Multinaționalele, adică companiile străine, se confruntă mai puțin cu o problemă de management, pentru că ele acționează după un anumit model, impersonal. Multinaționalele sunt clădite să funcționeze în continuare chiar dacă managerii se schimbă, pentru că au modele de business așezate, reguli și „manuale de întrebuințare”. Companiile românești încă nu au ajuns la acest lucru, de-abia acum fondatorii încearcă să găsească pe cineva executiv care să preia parțial conducerea afacerilor pe care le-au fondat. Și, oricum, sunt în spatele directorilor executivi angajați toată ziua.

Cine simte că este un bun manager, cine simte că are abilități de conducere, cine vrea să-și bată capul cu angajații ar vrea să-și facă o afacere pe cont propriu ca să fie „propriul stăpân”. Și de aceea mulți sunt reticenți de a se duce în altă parte, să lucreze pentru alții. Măcar să încerce, să vadă cum este pe cont propriu, când ai propria ta afacere, când trebuie să-ți gestionezi singur fluxul de bani, când trebuie să te lupți după vânzări și după încasarea banilor. Mulți directori de multinaționale, dar și din companii românești, intră cu o speranță mare pe piață cu propria afacere, dar se trezesc repede la realitate, când se confruntă cu piața. Mulți manageri de middle și de top cred că pot să replice ușor modelul dintr-o multinațională, cu acces nelimitat la resurse de toate felurile – financiare, umane, operaționale, de marketing – într-o companie mică, care își numără banii ca să plătească furnizorii. Până proaspătul patron va lua primul salariu de mii de euro, ca la multinațională, s-ar putea să dureze ani.

Ca o concluzie, pe piață sunt bani la nivelul companiilor mari antreprenoriale românești, idei sunt, dar nu sunt echipe care să conducă, care să implementeze proiectele. Pe de altă parte, cei care pleacă din multinaționale pe cont propriu se confruntă cu realitatea piețelor, care arată alfel față de cum o vedeau ei când aveau în spate forța multinaționalelor. Pe cont propriu este enorm de greu, iar de la 4.000-5.000 de euro pe lună, dacă nu chiar mai mult, într-o multinațională, poți coborî peste noapte chiar la salariul minim, pe care ți-l pui prima dată.   

(cristian.hostiuc@zf.ro)