În fiecare an peste 200.000 de români aleg să își părăsească țara în căutarea unui trai mai bun, dar foarte mulți aleg să se și intoarcă. Pentru ce revin ei acasă

Foști angajați în străinătate, actuali angajatori în România. Acesta este profilul a peste 30 de români, descoperiți de Business MAGAZIN, care s-au întors „acasă” să își transforme pasiunea în afacere. Unii au investit câteva mii de euro, alții câteva milioane de euro. Unii au lăsat în urmă munca de zilier în agricultură, alții joburi plătite cu mii de euro în domeniul administrativ sau hotelier. Cu toții au renunțat la viața în țări dezvoltate, pline de oportunități, cu un sistem educațional ca la carte, pentru că dorul de România a fost mai puternic.

Anual, peste 200.000 de români pleacă din România, însă jumătate se și întorc „acasă” în aceeși perioadă, arată datele statistice. Victor Balaniuc, un tânăr de 26 de ani din Timișoara, s-a întors din Anglia în 2016 să creeze Front Row Events, un brand de entertainment – organizare și promovare de evenimente. „Oportunitatea dezvoltării acestui proiect m-a determinat să mă întorc în România, plus spiritul patriotic. Vreau să plătesc taxe și impozite în România.

Consider că dacă îți dorești un venit bun și să faci economii, Occidentul e foarte ofertant, dar pentru un întreprinzător, România este mediul optim, deoarece piețele încă nu sunt foarte bine dezvoltate și nici clienții saturați”, spune Victor Balaniuc. El a început să organizeze evenimente la vârsta de 14 ani, în special petrecerile de Revelion pentru prieteni, iar doi ani mai târziu și-a vândut pianul și cu cei 500 de euro obținuți și-a cumpărat o stație și o pereche de boxe și a deschis o firmă de sonorizări.

Ulterior, studiind în Anglia la Universitatea din Greenwich, în cadrul „School of Business” programul „Events Management”, o prietenă i-a propus să organizeze un eventiment pentru românii din acel oraș. Un finanțator a avut încredere în ideea lui și i-a dat bani mai departe, astfel, cu o sumă de 7.000 de euro de la un om de afaceri lituanian din Londra, a reușit să se extindă în alte orașe și apoi să revină în România. În prezent, deține și un business în domeniul IT și o sală de boxing fitness în orașul natal.

Tot după liceu a plecat și Răzvan Isac din țară, în Olanda, acolo unde a locuit mai bine de 8 ani. Student la Business și Management Internațional în Rotterdam, a pornit primul său business, fiind fotograf pentru toată facultatea. A intrat apoi în lumea afacerilor, începând cu Nestpick, care a fost achiziționat de Rocket Internet din Berlin și a continuat cu două afaceri proprii în online, pe partea de software și marketing.

Tânărul în vârstă de 30 de ani s-a întors în România încurajat de programul de finanțare Diaspora ReSTART, prin care a primit 20.000 de euro, bani pe care i-a investit într-un atelier din Brașov, unde produce lămpi și corpuri de iluminat realizate și din materiale reciclate, ca o alternativă la becurile clasice și imprimantele 3D. „M-am întors acasă din diverse motive, atât personale, cât și profesionale. Mi-au lipsit atât natura sălbatică din România – imediat cum am ajuns aici, am și urcat pe Piatra Craiului -, cât și oamenii dornici de o schimbare. Finanțarea prin Diaspora ReSTART a venit la momentul potrivit”, povestea Răzvan Isac, fondatorul businessului Hola, atunci când s-a întors.

El consideră că viața de antreprenor este interesantă și antreprenoriatul este o direcție în care se îndreaptă mulți tineri din Vest, având mai multă varietate în lucru și mai multe posibilități de de creștere. Totuși, adaugă el, în România lipsesc încrederea și viziunea, principalele două motive pentru care tinerii din Vest investesc în afaceri. Răzvan Isac se numără printre cei 60 de români reveniți în țară cu ajutorul subvențiilor de până în 40.000 de euro, acordate în cadrul proiectului „Diaspora ReSTART”, pentru persoanele care doreau să-și înființeze un start-up acasă.

Repatriații din acest proiect, foști angajați, au creat cel puțin in 120 de locuri de muncă pe plan  intern, conform datelor Consiliul Național al IMM-urilor din România, care s-a ocupat de implementarea programului. Peste 7.000 de români din diaspora au beneficiat de programul de formare antreprenorială cu bani europeni, iar cei mai mulți autori de planuri de afaceri au fost din Spania, Marea Britanie, Italia, Olanda și Franța. Datorită unui program de finanțare s-a întors și Alina Blaga în localitatea natală, după aproape 15 ani petrecuți în Franța și Belgia.

La bază zugrav decorator, tânăra de 35 de ani s-a întors din străinătate și a creat trei locuri de muncă într-un start-up de amenajări interioare în județul Brașov. „În 2019 m-am înscris în proiectul «Antreprenor acasă». Am fost mulți candidați și numai 56 am câștigat. (…) Ideea o am în minte de zece ani, dar abia în februarie 2019 am pus pe picioare această firmă. Finanțarea a fost o bază, ne-a ajutat să achiziționăm uneltele necesare. Suma primită a fost de 33.000 de euro, dar am investit și noi bani, însă mai puțin”, povestește Adina Blaga, fondatoarea AB4Art.

În Belgia, antreprenoarea câștiga aproape 2.000 de euro pe lună pentru 32 de ore lucrate pe săptămână și se ocupa de administrarea unui showroom și de formarea antreprenorilor din domeniu sau a persoanelor care voiau să practice o altă meserie și se orientau spre zugrăvit. Să practice o altă meserie, dar nu de zugrav, a ales și Vlad Niculici, cofondator al brandului The Cheesecake House. De profesie inginer, s-a întors din Qatar în 2017 să se apuce de făcut prăjituri.

Împreună cu sora sa, Sabina Niculici, și prietena lor, Anca Hintea, tinerii și-au propus să redea consumatorului cheesecake-ul original, așa cum l-au gustat ei în America, unde au fost plecați prin programul Work and Travel și au descoperit The Cheesecake Factory. „Businessul a pornit dintr-o joacă. (…) Eu eram proaspăt întors din Qatar, nu aveam încă un job și pentru că eu am mai cochetat cu fondurile europene în urmă cu câțiva ani, am propus să accesăm finanțare prin Start-Up Nation. Însă în 2017 nu am câștigat, dar pentru că exista cerere pe piață, căci mai multe persoane au gustat de la noi și voiau să cumpere, am deschis un mic laborator în iulie 2018 cu 15.000 de euro din fonduri proprii”, povestește Vlad Niculici.

Lansat în 2017, programul guvernamental Start-Up Nation își propunea să stimuleze înființarea întreprinderilor mici și mijlocii prin acordarea unei finanțări de 200.000 de lei pentru 10.000 de start-up-uri pe an. Programul avea un buget anual în valoare de 2 miliarde de lei. În prima ediție, guvernul a finanțat circa 7.100 de afaceri, după ce au fost selectate 8.400 de proiecte, iar în 2018 fostul guvern a finanțat 10.000 de afaceri noi, din 13.000 selectate. Start-Up Nation a fost programul care a adus-o acasă și pe Teodora Bitu, în Vaslui, la sfârșitul lui 2017, după 11 ani de muncă în Italia. Ea a auzit la televizor despre banii pe care îi oferă statul și a ales să facă o afacere cu biscuiți, după modelul din fabrica în care a lucrat în străinătate.

„Cu banii obținuți am închiriat un spațiu în Vaslui, l-am amenajat, am achiziționat o mașină de făcut biscuiți, un cuptor, am făcut site-ul și ne-am calculat salariile pentru doi angajați pe șase luni”, spune Teodora Bitu, fondatoarea companiei Oliroby. Alături de soțul să a plecat în Italia în 2006, unde au lucrat la un laborator de biscuiți cu o tradiție de peste 30 de ani. Italia a fost „acasă” și pentru Alina Ieremciuc timp de șase ani, unde a studiat Relații Internațioanle și ulterior a muncit în domeniu. Ea a pornit un business prin Start-Up Nation alături de două prietene, Mirela Irindea și Mariana Solonari, cu experiență în domeniul consultanței. „M-am întors acasă pentru că am simțit că doar aici voi putea cu adevărat valorifica tot ce am învățat în străinătate. În România există mult potențial, important e să-l recunoști și să reușești să identifici nișele neacoperite sau nesaturate. De exemplu, Italia este o țară unde tinerii nu își găsesc joburile dorite, existând acest fenomen al migrației numit «fuga dei cervelli», mulți din ei migrând spre țări în plină dezvoltare, în care se prevăd creșteri semnificative în următorii ani, implicit și România”, spune Alina Ieremciuc.

Cele trei tinere au ales să creeze cadouri cu tematică tradițională sub brandul Arta Tradiției, în urma discuțiilor pe care le-au  avut cu angajații din companii care susțineau că nu au cu ce cadouri să meargă în vizite la partenerii lor de afaceri. Investiția totală în afacere a fost de 47.000 de euro, din care 40.000 de euro bani obținuți prin programul ministerului pentru IMM-uri și 7.000 de euro fonduri proprii. „Faptul că am reușit să atragem fonduri nerambursabile a fost un impuls binevenit, dar cel mai important în cazul bussinesului nostru a fost și este asocierea cu cele mai bune două partenere de afacere dar și foarte bune prietene, lucru care ne-a permis să ne exploatăm reciproc exact atuurile în care fiecare din noi excelează”, a menționat Alina Ieremciuc. Chiar dacă câteva zeci de persoane se întorc, românii sunt „cei mai plecați de acasă” din Europa, potrivit unui raport al Eurostat. De altfel, este dificil să lași în urmă oportunitățile și situația financiară stabilă cu care te-ai obișnuit, spun antreprenorii, ce au fost puternic determinați de cei dragi să revină în țară.

„Eu am plecat de la post de director, unde salariul era de câteva mii de euro, și am trecut la drujbă, motocultor și cazma”, spunea Simona Măricean, care a lucrat peste un deceniu pentru un hotel din stațiunea montană Val d’Isere din Franța și a venit înapoi în România în 2016. Ea a cumpărat o casă veche de peste 100 de ani în județul Sălaj, a restaurat-o și pe terenul de peste jumătate de hectar din jurul casei a plantat lavandă și imortele, o plantă folosită în medicină și în industria cosmeticii.

„Era o altă lume acolo, opulentă, uriașă, de asta iubesc liniștea de aici. Mi-am luat doza maximă de Occident și nu m-a schimbat cu nimic”, menționa antreprenoarea. Teia Ciulacu a lucrat 14 ani în multinaționale și a trăit în țări precum Germania, Olanda sau Costa Rica, unde, susține ea, a putut să vadă diferențe între clasele sociale și astfel și-a dat seama că își dorește să construiască ceva în domeniul social pe termen lung, iar răspunsul a fost „acasă”. Când s-a întors, în urmă cu 15 ani, o statistică de la Ministerul Mediului arăta că în România se consumă 5 miliarde de pungi de plastic într-un an, iar plasticul nu e biodegradabil sau reciclabil și astfel contribuie la emisiile de gaze cu efect de seră. Așa s-a născut ONG-ul Viitor Plus, pornind cu proiecte privind educația de mediu și infrastructura. În 2009, a apărut Atelierul de pânză, „un model de activitate economică care să respecte principiile sustenabilității”, într-un spațiu de mai puțin de 9 metri pătrați, în care trei persoane au început să creeze sacoșe din pânză, ca o alternativă la pungile de plastic, folosind mașini de cusut second-hand, cumpărate dintr-o sumă primită, de 5.000 de dolari. Astăzi, afacerea înseamnă peste 20 de oameni și afaceri de peste 1 milion de lei. „Dincolo de obținerea de profit, general valabilă pentru orice business, am vrut să ne uităm cum integrăm partea de protecție a mediului și latura socială în tot ce reprezintă acea activitate economică“, povestea Teia Ciulacu, președinte al Viitor Plus.

Atelierul de pânză este, așadar, un business social, în care lucrează persoane cu dizabilități, a apărut ca o soluție la rezolvarea unui cumul de probleme de mediu, precum criza climatică sau problema deșeurilor, care au loc atât la nivel global, cât și în România.