În Europa se inventează viitorul, dar Bucureștiul are alte griji

Silicon Valley este casa celor mai mulți unicorni, iar continentul asiatic crește foarte repede în domeniul start-up-urilor, dar viitorul se inventează în Europa, spune un raport realizat de firma de cercetare Atomico. În acest peisaj, Bucureștiul este unul dintre cele mai puțin prietenoase orașe cu antreprenoriatul digital.

2016 a fost anul în care a avut loc prima evaluare de 100 de miliarde de dolari pentru o companie europeană, SAP. Tot în 2016, Softbank a achiziționat ARM pentru 32 de miliarde de dolari, Tencent a cumpărat Supercell pentru 10 miliarde de dolari, ceea ce face ca start-up-ul din Helsinki, capitala Finlandei, să devină primul decacorn, adică un startup evaluat la peste 10 miliarde de dolari. Și, bineînțeles, tot în 2016 a fost realizată și tranzacția gigant de 47 de miliarde de dolari prin care Qualcomm, cel mai mare producător de cipuri de smartphone-uri, a achiziționat NXP Semiconductors, cel mai mare furnizor de cipuri din industria automotive. Cele două companii, care au împreună afaceri de peste 30 de miliarde de dolari, vor avea produse capabile de vânzări de 138 de miliarde de dolari până în 2020, estimează Qualcomm.

De asemenea, două treimi din cele mai mari companii europene au făcut investiții directe în firme de tehnologie în timp; o treime dintre ele au achiziționat jucători din sfera IT&C pe parcursul ultimilor doi ani. De exemplu, Lidl a cumpărat Kochzauber, serviciu online pentru livrări de produse, Carrefour a achiziționat Rue du Commerce, iar Daimler a preluat Here.

„Deși Brexitul nu s-a întâmplat deja, votul în favoarea ieșirii Marii Britanii din UE a declanșat o incertitudine asupra companiilor de tehnologie europene, dar antreprenorii sunt optimiști și fac pregătirile necesare. Platforma Meetup arată că a crescut foarte mult numărul întâlnirilor de networking din domeniu în orașe precum București, Lisabona sau Praga”, se arată în raportul Atomico. Pe lângă huburile cunoscute deja, precum Londra, Paris, Berlin sau Stockholm, apar start-up-uri interesante și în locuri precum Lisabona, Copenhaga sau München.

În Europa se află cinci dintre primele zece instituții academice din domeniul tehnologiei, cu universitatea ETH Zürich în fruntea clasamentului. În top zece se mai află Oxford, Imperial (Londra), EPF (Lausanne), TU München. Un alt lucru interesant cuprins în raport este că în Europa se găsesc mai mulți programatori profesioniști (4,7 milioane) decât în SUA (4,1 milioane), cei mai mulți dintre ei aflându-se în Germania, Marea Britanie sau Franța. De exemplu, în capitala Marii Britanii sunt peste 300.000 de programatori, mai mulți ca în New York (peste 250.000), dar mai puțin ca în zona Silicon Valley (peste 564.000). Nici Bucureștiul și nici Clujul nu apar în studiu, dar în clasament figurează Budapesta cu peste 48.000 de programatori.

Unde se situează România în acest peisaj al inventării viitorului? În condițiile în care IT-ul crește considerabil în Cluj și București, și ambele au fost numite de mai multe ori „Silicon Valley-ul din estul Europei”, Bucureștiul a fost caracterizat ca fiind printre cele mai puțin prietenoase orașe cu antreprenoriatul digital, clasându-se la coada clasamentului realizat de European Digital City Index 2016. Acesta arată cât de favorabile sunt condițiile din diferite orașe pentru dezvoltarea antreprenoriatului digital. Pentru a realiza acest clasament s-au luat în considerare infrastructura digitală, accesul la capital, mediul de business, cultura antreprenorială etc.

Bucureștiul s-a aflat pe locul 52 din cele 60 de orașe analizate, primele locuri fiind ocupate, în această ordine, de Londra, Stockholm, Amsterdam, Helsinki și Paris. La capătul celălalt se găsesc Nicosia, Valletta sau Riga. Bucureștiul stă bine la infrastructură digitală, dar suntem ultimii în Europa ca piață; altfel spus, firmele de profil nu pot monetiza produsele și serviciile lor pe plan local și trebuie să-și caute clienții peste hotare. Capitala noastră a fost penalizată din cauza accesului limitat în ceea ce privește capitalul, dar și din pricina slabei dezvoltări a culturii antreprenoriale.

În rândul celor mai dezvoltate sectoare ale antreprenoriatului digital din ecosistemul românesc se numără securitatea cibernetică, comerțul electronic și gamingul, cu mențiunea că de la mijlocul anului 2014 au început să apară tot mai multe start-up-uri specializate pe inteligență artificială, 3D printing sau realitate virtuală și augumentată. Printre atuurile României au fost enumerate abundența de talent din domeniu, costurile de viață scăzute și un număr mare de acceleratoare.

Totuși finanțările sunt, în continuare, greu de obținut în România, iar fondatorii au șanse mai mari să găsească investitori în afara țării. Investițiile de pe plan local sunt, de obicei, în jurul unei valori medii de 500.000 de euro pe an.
Start-up-urile evidențiate de studiu sunt cele care au făcut exit, adică Avangate (soluții de comerț electronic pentru producători de software), eJobs (platformă online de recrutare) și imobiliare.ro (platformă online de anunțuri imobiliare). În privința celor care nu au marcat exitul, au fost menționate TypingDNA (securitate cibernetică), Symme3D (producător imprimante 3D) și Axosuits (robot medical).

„România încearcă să-și rezolve problemele și să faciliteze relațiile dintre guvern și ecosistemul start-up-urilor pentru a promova inovația și dezvoltarea economică. Guvernul a început să acorde din ce în ce mai multă atenție industriei IT, în ultimii ani deoarece domeniul reprezintă 6% din PIB-ul României. Încă mai sunt multe lucruri de rezvolvat, dar abordarea proactivă a jucătorilor locali este încurajatoare pentru viitor”, se arată în studiu.

De reținut este și faptul că în România un antreprenor are nevoie în medie de aproape 12.500 de dolari pentru a începe o afacere, mai mult decât în Polonia, Suedia, Bulgaria, Croația sau Ungaria, dar mai puțin decât în țări dezvoltate precum Germania, Italia sau Norvegia, arată raportul Global Entrepreneurship Monitor, care a luat în considerare 60 de țări.
Poate acesta este și motivul pentru care nu foarte mulți români doresc să pornească o afacere pe cont propriu. Mai mult de jumătate dintre români (52%) sunt interesați de ideea de a-și dezvolta propria afacere, mult mai puțin decât restul Europei, unde aproape trei sferturi (74%) din populație are o atitudine pozitivă față de antreprenoriat, conform raportului global de antreprenoriat din 2016 al Amway. Conform acestuia, spiritul antreprenorial la noi în țară a înregistrat o tendință descrescătoare, potrivit aceleași surse, cu valori mult mai scăzute față de media globală (56%), dar aproape comparabile cu media europeană (45%). În medie, 34% dintre respondenții români și‑au manifestat dorința de a deveni antreprenori și de a iniția o afacere, în scădere cu 5% față de ediția din 2015 a studiului Amway.

Pe de altă parte, România are doar 30 de IMM-uri la 1.000 de locuitori, număr care plasează țara pe penultimul loc în Uniunea Europeană, conform unei analize a ZF, în timp ce media UE se situează la 54 de astfel de întreprinderi la mia de locuitori, conform celor mai recente date ale Comisiei Europene. IMM-urile constituie cel mai mare angajator din România, având un total de 2,5 milioane de salariați la nivelul anului 2014, adică 63% din totalul personalului ocupat din țară, arată calculele ZF pe baza datelor de la Registrul Comerțului.

Care este motivul pentru care oamenii vor să devină antreprenori? La nivel mondial, pe primul loc în mențiunile respondenților se află dorința de independență, de a fi propriul șef, urmată de posibilitatea de a-și pune în practică propriile idei; în România antreprenoriatul este văzut ca o posibilitate de a câștiga independența (42%), dar și ca o posibilitate a obține venituri suplimentare (41%).

Pare că niciodată nu a fost un timp mai bun decât prezentul pentru a deveni un antreprenor în Europa; mai rămâne doar ca Bucureștiul și întreaga Românie să profite de infrastructura digitală excelentă, de talentele locale și să intre în rândul orașelor occidentale.