În ecuația vieții, unii termeni contează mai mult decât alții. Dar perspectiva e influențată de vârstă

Orașele mari funcționează ca niște magneți. Au o puternică forță de atracție, dar și (o mai slabă) forță de respingere. Unii vin spre ele atrași de universități, joburi cu salarii mai mari, expunere culturală, stil de viață, alții fug de iureș, de poluare, de stres. Pentru unii drumurile sunt mai lungi, pentru alții mai scurte, în funcție de ce contează mai mult. Tinerii care vor să urmeze cursurile universitare vizează orașe ca Iași, Cluj, Timișoara, Târgu-Mureș, București.

Ca proaspeți absolvenți, își caută slujbe în astfel de orașe, de unde companiile își recrutează personal. Mai târziu, corporatiștii, cei cu venituri mari, caută spații mai aerisite. Astfel, unii dintre locuitorii Capitalei migrează spre zone dormitor ca să-și stabilească domiciliul, chiar dacă vin zilnic la birou în inima sau în nordul Bucureștiului. Sunt oameni care fac naveta de trei, patru sau cinci ori pe săptămână între Pitești și București. Pentru că preferă să lucreze la compania x (cel mai probabil o multinațională) dar să respire mai mult aerul celuilalt oraș – cu prețul unei navete.

Cândva pe parcursul vieții profesionale, în momentul alegerii reședinței, în funcție de propriile experiențe, oamenii își pun problema accesului la servicii medicale. Cât de scurt este drumul până la un spital foarte bun de copii? Sau un spital de urgențe? Unde se află creșe, grădinițe, școli bune? Acest gen de informație nu este de regulă o prioritate în prima tinerețe, când țelul este propria realizare academică sau profesională.

Lărgind cadrul, de la oraș la oraș sunt și mai evidente diferențe de calitatea serviciilor medicale, a performanțelor instituțiilor de învățământ. Cu titlul de exemplu – rezultatele obținute la Evaluarea Națională și bac. 76,4% dintre elevi au promovat examenul de bacalaureat, iar județele cu cea mai mare rată de promovare sunt Cluj, Galați, Brăila, Bacău, Brașov și București; județul Ilfov este la coada clasamentului. Educația este doar unul dintre elementele care influențează calitatea vieții, arată varii studii.

Cluj-Napoca, București și Sibiu conduc topul performanței urbane în România, conform City Index, un nou standard de evaluare, realiat de Institutul pentru Orașe Vizionare. Brașov și Timișoara completează primele cinci locuri, urmate de Iași, Oradea, Târgu-Mureș, Alba Iulia și Constanța. Studiul se bazează pe trei elemente cheie – calitatea locului, prosperitate și vibrație. Calitatea locului este una dintre cele trei componente majore ale City Index și reflectă atractivitatea orașului, modul în care infrastructura, atracțiile, mediul natural și serviciile esențiale (sănătate, învățământ) contribuie la un standard de viață ridicat. În raport cu această componentă, topul performerilor se păstrează, municipiul Cluj-Napoca ocupând locul 1, urmat de București, Sibiu, Brașov și Iași. Surprize apar în top 10 orașe cu cea mai bună calitate a locului, cu Târgu Jiu pe locul 7, Râmnicu Vâlcea pe locul 8, Alba Iulia pe locul 9 și Reșița pe locul 10.

Într-un cadru și mai larg, al continentului, Cluj-Napoca ocupă poziția a zecea în topul celor mai bune orașe din Europa în privința calității vieții, care este condus de orașul elvețian Zürich, potrivit unui raport realizat de Uniunea Europeană. Majoritatea topurilor reflectă însă gradul de mulțumire al locuitorilor – aspect extrem de important, desigur, dar sunt și alte valențe ale orașelor, mai greu de intuit. De exemplu, într-o discuție recentă cu un expat, care a preluat de mai bine de un an conducerea fillialei locale a unei companii străine din domeniul farmaceutic, el a spus că un atribut important al Bucureștiului este siguranța, că viața de aici este mai puțin periculoasă comparativ cu alte orașe europene.

În completare, chiar acum, soțul meu este la Barcelona, iar în brieful referitor la deplasare li s-a atras atenția că e bine să aibă mare grijă la telefon, carduri, buzunare și chiar lănțișoarele de la gât. Inițial am râs pe marginea subiectului, că doar nu pleacă în… Brazilia sau vreo țară din centrul Africii. Și firește, ne-am gândit că poate și briefurile legate de vizitele la București au avertismente similare. Dar oricum am privi-o, informația legată de siguranță la Barcelona tot neașteptată a fost.

Neașteptată a fost și turnura pe care a luat-o viața protagonistei din pelicula „Sub soarele Toscanei”, o turistă americană care cumpără, la impuls, o vilă veche pe care o renovează, și se integrează în viața comunității locale. Pentru ea, relocarea a fost la mare distanță, neașteptată și nu a luat în considerare niciun top. Și pentru că este vară, sunteți în concedii sau vă pregătiți pentru relaxare, aveți răgaz să vă gândiți la calitatea vieții și ce contează cel mai mult. 

Ioana Mihai-Andrei este redactor-șef Business Magazin