În cursa pentru dezvoltarea rapidă a unui vaccin anticoronavirus, a pus oare Pfizer profitul pe primul loc?
Industria farma mondială a fost capabilă să dezvolte mai multe vaccinuri împotriva COVID-19 într-un timp record. A fost pus oare profitul pe primul loc, în detrimentul vieților omenești?, se întreabă Deutsche Welle.
Industria farma mondială a fost capabilă să dezvolte mai multe vaccinuri împotriva COVID-19 într-un timp record. A fost pus oare profitul pe primul loc, în detrimentul vieților omenești?, se întreabă Deutsche Welle.
Anul trecut, Albert Bourla, CEO-ul gigantului farma Pfizer, s-a aflat în fața unei alegeri și a decis să-și asume un risc masiv. În loc de a participa la Operation Warp Speed, inițiativa americanilor pentru crearea de mai multe vaccinuri cât mai rapid posibil, acesta a preferat să rămână independent.
Bourla a decis să investească 2 mld. dolari în BioNTech, un start-up din vestul Germaniei, iar instinctul său s-a dovedit a fi corect, start-up-ul venind cu formula pentru primul vaccin anticoronavirus aprobat de SUA, UE și alte guverne.
Pentru mulți, Bourla și fondatorii BioNTech Özlem Türeci și Ugur Șahin sunt eroi în lupta lumii împotriva coronavirusului. Companiile mai colaboraseră pentru un vaccin antigripal în 2018. Pfizer își are începuturile în 1849, iar astăzi compania are peste 100.000 de angajați, iar unul dintre cele mai vândute medicamente ale sale este Viagra.
Acum, adevăratul test ar putea fi doar la început pentru companie ca și pentru întreaga industrie farma care a fost adesea acuzată că este mai interesată de profit decât de salvarea de vieți.
În contextul ritmului lent de imunizare din Europa, una dintre critici privește zgârcenia UE. Peter Liese, membru al Parlamentului European și medic, respinge însă acest argument, spunând că de fapt Pfizer a exercitat presiune pe Comisia Europeană. „Se pare că Pfizer nu a vrut inițial să accepte ceva ce este lege în Europa, că atunci când este făcută o greșeală și cineva suferă, trebuie să existe răspundere“.
„Cei de la Pfizer nu au reușit să respingă în mod satisfăcător acuzația că pun profitul mai presus decât sănătatea“.
Pfizer a stârnit nemulțumire și în Argentina. Deși 6.000 de argentinieni au participat la un studiu al companiei, nicio singură doză nu a fost administrată până acum în această țară de la aprobarea vaccinului companiei. Oficiali guvernamentali din această țară susțin de asemenea că nu au ajuns la un acord cu Pfizer privind răspunderea. Pfizer a argumentat că negocierile au eșuat pentru că Argentina nu a vrut să suporte costurile transportului vaccinului.
Negocierile cu Pfizer au fost dure și pentru Peru. Godofredo Talavera Chavez, președinte al federației medicale din Peru, spune că strategia companiei nu este o surpriză. „Pfizer are o abordare mercantilistă. Și-au folosit puterea pentru a vinde Viagra și procedează la fel cu vaccinul“.
Doctorul danez Peter C. Gotzsche, unul dintre cei mai mari opozanți ai industriei farma, spune că nu ar trebui să existe patente pentru vaccinuri. „Acestea nu ar trebui să fie o marfă, ci ceva produs pentru bunul general“.
Elisabeth Massute, din cadrul Medici fără Frontiere, consideră că guvernele ar trebui să adopte o poziție mai fermă față de aceste companii.
Un lucru deciziv pentru reputația industriei pe termen lung ar fi dacă aceasta este de acord să renunțe la patente. Pfizer insistă deocamdată pe rezervarea drepturilor de proprietate intelectuală. Protecția este relevantă din mai multe motive, potrivit companiei.
Massute însă nu consideră că argumentele companiei sunt valide. „Dacă te uiți la cei care au descoperit insulina, patentul a fost vândut pentru suma simbolică de un dolar. Sau cercetătorul care a dezvoltat vaccinul polio și a întrebat: “Poți patenta soarele?” Sănătatea nu se încadrează în regulile tradiționale ale sistemului pentru că viețile omenești nu au un preț“.