În criză, un lider trebuie să se refacă rapid după o lovitură: dacă sucombă liderul, sucombă și echipa

Joi, 28 octombrie 2021, Gala Business Magazin – Cei mai admirați CEO din România, ediția a XII-a – Care sunt trăsăturile pe care trebuie să le aibă șefii companiilor de astăzi pentru economia de mâine. Una dintre discuțiile de la gală a fost cu Sebastian Toporjinschi de la Ascendis, implicat în programe de leadership, teamdevelopment, management organizațional, managementul crizelor. Înainte de a intra la Ascendis, el a lucrat 16 ani în domeniul militar și al securității naționale, fiind expert în forțe pentru operațiuni speciale și analiza informațiilor. Are la activ misiuni în teatrele de război din Afganistan, Irak, Kuweit, Arabia Saudită, Siria.

Deci cum trebuie să fie un lider într-o criză cum este cea de astăzi?

Într-o criză politică, economică, este ca la război. Liderii trebuie să fie în fruntea propriilor echipe, să aibă capacitatea de a ridica echipa atunci când este lovită, să aibă rezistență psihică și fizică. Rezistența unui sistem depinde de capacitatea de reziliență a unui lider, respectiv agilitatea de a se reface rapid după ce a primit o lovitură. Un lider trebuie să reziste unui meci de box. Dacă liderul sucumbă, sucumbă și echipa. Când sunt perioade liniștite, când lucrurile merg bine, liderul intervine prea puțin, dar atunci când sunt situații de criză trebuie să aibă capacitatea de a lua decizii rapid și mai ales să și le asume. Am încercat să rezum o parte din discuția purtată cu Sebastian Toporjinschi pe tema liderilor de astăzi, când suntem în criză, când este nevoie ca cineva să fie în frunte și să tragă echipa după el.

În ziua de astăzi multe companii încearcă diferite organigrame, de nu mai știu oamenii cui raportează și pentru ce. Înainte era o raportare pe verticală, acum consultanții promovează modele orizontale, cu mai multe niveluri de raportare. O nebunie. Când vine o criză, când nu ies rezultatele, când nu se face bugetul, când nu sunt bani, cine este de vină? Puterea este atât de disipată și împrăștiată încât, atunci când lucrurile nu merg bine, nu știi către cine să te duci.

De când lumea, organizațiile, armatele trebuie să aibă un lider pe fiecare nivel ierarhic, astfel încât lumea să știe la cine să se uite. Nu pot fi doi lideri, sau trei sau patru, cât au ajuns nivelurile de raportare în unele organizații. În crize sunt lideri ce figurează în organigramă care rămân blocați, care nu știu ce să facă, care așteaptă ca un alt lider să-i spună ce să facă și ce decizii să ia. Când lucrurile merg bine, când se fac bugetele, la masă vine toată lumea și fiecare își cere partea. Când vine criza, la masă nu se mai așează nimeni și nimeni nu mai vrea să fie în frunte.

Când cineva ia o decizie, nu știe dinainte dacă va fi bună sau proastă, evoluția evenimentelor va arăta acest lucru. Dar cel mai important este ca cineva să ia o decizie, astfel încât lumea să știe la ce să se raporteze. Vidul de putere duce la pierderea războaielor. Într-o criză economică, sunt companii care au directori dar nu au lideri și de aceea de multe ori se prăbușesc.

L-am întrebat pe Sebastian Toporjischi ce lipsuri au liderii din România sau ca să vedem partea plină a paharului, unde ar trebui să lucreze mai mult. El a menționat că un punct slab al liderilor români este legat de capacitatea de a strânge echipele lângă ei, de a mobiliza oamenii și de a le da o direcție. În aceste condiții, de multe ori preferăm să avem în fruntea noastră lideri străini, pe care îi acceptăm mai ușor. Având în vedere că businessul din România este abia la început, cei care vor să fie lideri au tot timpul să învețe acest lucru.