În ciuda inflației, cererea crește, oferta crește, așa că economia crește

♦ Datele statistice arată că situația economică nu este chiar atât de rea și nici viitorul atât de sumbru pe cât se pare, dacă privești prețurile la raft, în magazinul de la colțul străzii ♦ Inflația este sus, dar vânzările cresc și consumul crește, în ciuda inflației.

În urmă cu un an, costul unui curs la școala de soferi era, într-o mică școală din cartierul Obor, de 1.600 de lei. Acum a ajuns la 2.000 de lei. În plus, dacă te-ai programat în octombrie, nu găsești instructor decât în decembrie. Pentru că un instructor s-a mutat la altă școală unde cursul este de 5.000 de lei, așa că el câștigă mai mult, altul a plecat și s-a angajat STB (Regia de Transport București) unde are un salariu în mână de 5.000 de lei și nu mai are nici grija zilei de mâine pentru că nimeni nu-l dă afară de acolo.

Și, totuși, afacerile în industria auto cresc. INS consemnează un plus de 4,6% comerțul cu ridicata și cu amă­nuntul, în industria auto, în ciuda creș­terii puternice a prețului car­buranților. PIB-ul României va crește cu 4-5% în acest an, spun majoritatea previziunilor statistice.

Economiștii consultați de ZF au spus că, da, creșterea vine din consum (pe partea de utilizare a PIB). Ceea ce stimulează PIB-ul pe partea lui de formare.

Trebuie așteptate datele Statisticii care să indice clar care este sursa creșterii economice din T3, de exemplu, întrucât industria este într-un ușor declin, iar agricultura este la pământ, din cauza secetei. Din datele lunare publicate însă de INS pare că serviciile sunt cele care susțin economia. Și lor li se adaugă construcțiile.

Cifra de afaceri în servicii prestate populației a avut, la nouă luni din 2022, față de aceeași perioadă a anului trecut, un plus de 26,7%. În retail avansul este de 4,5%.

Comerțul en-gros a avut, la nouă luni, an/an, un plus de 25%.

Construcțiile au ajutat și ele – au crescut în primele nouă luni ale anului cu 8,9% față de aceeași perioadă a anului trecut. Nu au o pondere mare în PIB, dar susțin economia pe plus. În construcții, avansul vine din „construcții nerezidențiale”, un plus de 17% care, într-o măsură, sunt și inves­tiții ale statului. Investițiile statului în infrastructură  au fost în stag­nare (drumuri, poduri), în vreme ce investițiile rezidențiale (private) au avansat cu 5%. Datele ministerului Finanțelor arată însă că statul a investit, la nouă luni din an, 19 mld. lei (cheltuieli de capital), cu 20% mai mult decât în primele luni din2021.

Comisia Națională de Prognoză antici­pează că economia va crește în acest an cu 4,6% și cu 2,8% în anul ce vine. Prognoza Comisiei Europene estimează o creștere de 5,8% în acest an, dar de doar 1,8% în 2023. Inflația și răz­boiul de la graniță vor afecta creș­terea, cred experții Comisiei Euro­pene. În ciuda spaimelor, oamenii nu se închid în case. În Piața Obor, cea mai mare și mai ieftină piață din Bu­curești, cel mai amărât strugure nu are un preț sub 10 lei kilogramul. Și oa­menii îl cumpără și pe acest strugure amărât.

Piața Obor și orice piață din România ar trebui să devină un „etalon al crizelor”. Când roșiile și castraveții vor putrezi pe tarabele din piață, atunci e criză. Când va trebui să aștepți o oră la benzinărie ca să faci plinul, atunci e criză.

Până atunci, în servicii, la 9 luni (an/an), afacerile în restaurante consemnează un plus de 28,4%. Turismul a crescut cu 36 %, serviciile de înfrumuțesare cu 23%, cele de curățenie cu 21%. Total creștere în servicii: 27%.

Comisia Națională de Prognoză anticipează că economia va crește în acest an cu 4,6% și cu 2,8% în anul ce vine. Prognoza Comisiei Europene estimează o creștere de 5,8% în acest an, dar de doar 1,8% în 2023. Inflația și războiul de la graniță vor afecta creșterea, cred experții Comisiei Europene.