În ce a reușit o tânără din România să transforme moștenirea familiei, pe care o dețin de zeci de ani

Povestea Livezii de la Argeș este, de fapt, povestea unei întregi familii. Astăzi, o duce mai departe Ioana Nistorescu, cea care și-a pus cei zece ani de experiență în e-commerce și tehnologie în slujba unei afaceri care prosperă și care a luat avânt în plină pandemie.

Bunicul patern se ocupa încă din anii ’70 cu pomicultura și vânzarea fructelor în piețe și locații engros. Era o activitate în care toată familia era implicată. După ce el a murit, tatăl meu a decis că este momentul să refacem livezile, noi având două livezi, la distanță de câțiva kilometri”, povestește astăzi Ioana Nistorescu. Așa că, începând din 2008, tatăl ei, inginer silvic de profesie, a început să scoată pomii vechi și să planteze pomi tineri. Ușor-ușor, aceștia au început să producă și a apărut o nouă problemă de tratat: vânzarea fructelor.

Au făcut inițial așa cum învățaseră de la bunicul familiei, adică au mers cu roadele în piață, doar că mediul economic se schimbase foarte mult față de anii 1990-2000, când nu existau hipermarketuri, care să acapareze clientela piețelor agricole. „Au fost trei-patru ani în care am pierdut cantități mari de fructe, pentru că nu am reușit să le vindem și au fost, evident, mult prea multe pentru consumul familiei și al apropiaților.” Ceva s-a schimbat însă în 2020, când pandemia a modificat comportamentele consumatorilor.

Așa că atunci, Ioana Nistorescu a ales să profite de backgroundul ei în mediul online pentru a găsi acolo o cale de a vinde fructele, în principal pe Facebook. Momentul s-a sincronizat cu concediul ei pentru creșterea copilului, astfel că a putut petrece mai mult timp la Curtea de Argeș decât la București. Ca business, Livada de la Argeș este deținută de tatăl Ioanei, iar rolul ei este să contribuie la promovare și branding, să păstreze legătura cu clienții și să se ocupe de tot ceea ce presupune livrarea fructelor către clientul final.

„Este foarte greu să facem o estimare în ceea ce privește investițiile, deoarece s-a investit câte puțin în fiecare an. Cele mai importante au fost în pomii fructiferi și întreținerea acestora.” Anul 2020 a fost așadar anul de debut pentru Livada de la Argeș ca afacere, un proiect care a prins contur în familie, implicându-l și pe soțul Ioanei – cel care a contribuit la realizarea livrărilor -, dar și alte două-trei rude care au dat o mână de ajutor pentru pregătirea fructelor în vederea livrării.

Din cele două livezi, situate în comuna Albeștii de Argeș, de lângă Curtea de Argeș, pleacă mere, pere și prune către două tipuri de clienți, în linii mari. Este vorba, pe de o parte, de familii tinere cu copii mici, care caută cele mai bune fructe, iar pe de altă parte, de persoane peste 45-50 de ani, cu venituri peste medie, care au regăsit în fructele din Livada de la Argeș gustul de altădată. „Am avut însă și clienți business care comandau săptămânal fructe de la noi pentru angajați.” Un kilogram de mere din Livada de la Argeș costă 6 lei, unul de pere – 8 lei, unul de prune – 5 lei, iar antreprenorii furnizează și serviciul de livrare, după ce comenzile sunt plasate pe site.

„Anul 2020 a fost cel în care, datorită pandemiei, am început vânzarea online și livrarea fructelor către clienți. Practic, ne-a scos din zona de confort și ne-a obligat să ducem fructele direct clienților, nu să așteptăm clienții să vină la noi. A funcționat foarte bine și sperăm că vom găsi și pe viitor cele mai bune moduri de a crește și de a livra fructe proaspete”, mărturisește Ioana Nistorescu. Mai mult, planul pentru 2021 este găsirea unor metode pentru prelucrarea fructelor, urmând să rezulte produse cu valoare adăugată. Cum proprietarii Livezii de la Argeș nu au un spațiu de depozitare la rece pentru fructele mai perisabile, precum prunele și perele, această variantă este obligatorie.

„Tot anul acesta, vrem să avem sesiuni de cules direct din livadă pentru clienții care vor dori să facă asta. Va fi cu siguranță o activitate foarte interesantă, mai ales pentru copii.”

Ioana Nistorescu, cofondator Livada de la Argeș: „Anul 2020 a fost cel în care, datorită pandemiei, am început vânzarea online și livrarea fructelor către clienți. Practic, ne-a scos din zona de confort și ne-a obligat să ducem fructele direct clienților, nu să așteptăm clienții să vină la noi.”

Cinci idei de afaceri de la zero

Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât și vechile generații de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susținut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiți mai jos o selecție de businessuri pornite de la zero și mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

Irina Akkaya – atelier de piese vestimentare (jud. Ilfov)

Fondatoare: Irina Akkaya

Investiție inițială: 20.000 de euro

Cifră de afaceri estimată pentru 2021: 20.000 de euro

Prezență: națională și internațională, online și la târguri

Gofee – cafenea de specialitate (Sibiu)

Fondator: Marian Răileanu

Investiție inițială: 40.000 de euro

Prezență: Sibiu

Di-Te – brand de modă (Brăila)

Fondatori: Diana și Laurențiu Teodor

Investiție inițială: 15.000 de euro

Prezență: online

AmoResin – brand de bijuterii din rășină (Cluj-Napoca)

Fondatoare: Mihaela Epure

Investiție inițială: 33.000 de euro

Cifră de afaceri estimată pentru 2021: 80.000 de lei (circa 16.000 de euro)

Prezență: online

Hy-Farm – producător de sisteme verticale indoor pentru producția de microplante (Iași)

Fondator: Alex Vasiu

Investiție inițială: 200.000 de euro

Cifră de afaceri estimată pentru 2021:
1 mil. euro

Prezență: națională și internațională

ZF și Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiție, curaj și determinare. Poveștile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF și pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi și firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariați, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

Intrați pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero și descoperiți universul de companii create de micii antreprenori.