În căutarea unicornului: va ajunge o companie românească să se bată de la egal la egal cu Uber?

Un unicorn este un animal fantastic care în lumea tehnologiei a devenit simbolul excepționalității unor companii care au ajuns să valoreze mai mult de un miliard de dolari. Cine nu a auzit de Uber sau de Airbnb sau de Snapchat sau de Xiaomi? România se mândește cu un pachet de antreprenori și de softiști care au creat companii de succes și produse folosite de milioane de oameni din lumea întreagă. Când ar putea apărea primul unicorn românesc?

Poate că nu am fi pornit la vânătoare de unicorni dacă un bun prieten și colaborator important al Business Magazin, Bogdan Cioc, nu mi-ar fi trimis un lung mail undeva la începutul lunii martie. În acel mesaj Bogdan îmi propunea un proiect interesant, crearea unei Akademii Olympia a industriei software românești, o instituție asemănătoare cu „Akademie Olympia“, grupul de discuții care la începutul secolului trecut se aduna în casa lui Albert Einstein din Berna.

Grupul era format dintr-un român, Maurice Solovine, student la filosofie și matematică, care a devenit bun prieten cu Einstein; lor li s-a alăturat Conrad Habicht, student în matematică. Menirea grupului era să rezolve probleme de fizică și de filosofie într-un mod care să le dea lor satisfacție. Judecând după asprimea cu care Maurice a fost certat când a ratat una dintre întrunirile regulate ale Akademiei pentru că mersese la operă, cei trei luau foarte în serios acest grup de studiu. Olympia a avut un rol extraordinar în devenirea lui Einstein ca om de știință, iar corespondența sa cu Maurice Solovine a continuat până târziu, în anii ’50. „Industria software românească ar avea nevoie de o Akademie Olympia a sa. Un grup bazat pe generozitate, schimb profund de idei și respectul reciproc al membrilor. Un grup care să aibă ca obiective foarte clare crearea de produse noi, conceperea de idei inovative și viabile și de planuri de afaceri realiste pentru implementarea lor“, mi-a scris Bogdan și i-am dat dreptate.

La sfârșitul lunii martie tot el a avut ideea unui mesaj puternic, „Akademie Olympia – În căutarea primului unicorn românesc“, și am zis că da, o să încercăm să facem așa ceva.

Nu că nu ar fi destule instituții și asociații care să-i învețe pe tineri cum să pornească și să crească și să gândească afaceri, nu că nu ar exista suficiente exemple care să-i motiveze pe oameni, nu că nu ar exista destule situri care să asigure infrastructură și idei și cunoștințe; dar aici vorbim de o țintă reală, tangibilă, simplă, ambițioasă: să facem o companie românească de tehnologie care să ajungă la o valoare de piață de un miliard de dolari. Există companii românești care au șanse la așa ceva?

„Da, orice companie, odată ce s-a născut, este setată pe acest drum. Dacă nu ai pornit, ca antreprenor, la drum cu ideea asta, mai bine te lași“, răspunde simplu Radu Georgescu, partener fondator GECAD Group și antreprenor în serie, omul pe care mulți dintre interlocutorii mei l-au văzut drept un crescător de unicorn (în paranteză fie spus, are „pe birou“ opt astfel de companii). „Riscurile sunt mari, ca antreprenor, dar și recompensele trebuie să fie pe măsură, așa că este bine să aspiri să devii unicorn. Cred că starea de fapt este să fii unicorn. Ce se întâmplă mai târziu? Începi să tai. Nu este fenomenul invers, nu ești la început nimic și începi apoi să crești. Companiile se nasc setate să fie unicorni“, spune Radu Georgescu.

Florin Talpeș, fondatorul Bitdefender, aflată și ea pe lista potențialilor unicorni, avansează chiar și o dată: „2018 este anul în care va apărea primul unicorn românesc“, spune antreprenorul, referindu-se, desigur, chiar la compania sa. Florin Talpeș spune că important este că pentru a ajunge în stratosfera investițiilor o companie trebuie să propună tehnologii disruptive, și aceasta este și strategia sa.

Marius Ghenea, om de afaceri și business angel, adaugă pe listă Vector, compania fondată de Andrei Pitiș, care produce ceasul inteligent Vector Watch, dar și retailerul eMAG, „o companie din zona de tehnologie pură și un challenger global, cealaltă o companie tech-enabled și un lider regional de piață în sud-estul Europei“.

Alexandra Roată, managing partner la Softlead, platformă de promovare a produselor software românești, o inițiativă care pe alte meleaguri ar fi însemnat un unicorn în sine, adaugă pe lista potențialelor companii de un miliard producătorul de tehnologie medicală Axosuits, producătorul de jocuri MavenHut, creație românească stabilită în Irlanda, pe LiveRail, companie care îi are printre fondatori pe Andrei Dunca și Sergiu Biriș, cumpărată de Facebook în cadrul unei tranzacții cu o valoare estimată la 400 – 500 de milioane de dolari, CodaFootprint, o soluție software care asigură securitatea altor soluții software, Bitdefender Box a lui Florin Talpeș și Grobyk, creația a trei tineri români, o platformă care ajută echipele să creeze o bază comună de cunoștințe.

CUM ADICĂ UNICORN?

Unicornul este, dincolo de latura fantastică a definiției, o companie cu precădere din domeniul tehnologic care ajunge la o valoare de piață de un miliard de dolari. În Canada aceste companii se numesc narvali, iar în piață au apărut și abordări de genul decacorni, adică cele 21 de start-up-uri care au ajuns la 10 miliarde de dolari sau hectocorni, companii care au ajuns la 100 de miliarde de dolari.

Clubul unicornilor se aglomerează: