În așteptarea noului Centru Vechi

Cât ne costă închiderile din Centrul Vechi?

Există alte zone de interes pentru proprietarii care și-au crescut afaceri în centrul istoric al capitalei?

Ce afaceri generează Centrul Vechi și cu cât vor fi reduse acestea, odată cu aplicarea legii promulgate de președintele României?

Ce investitori și antreprenori sunt interesați în continuare de Centrul Istoric?

La ce costuri se ridică valoarea consolidărilor pentru clădirile vizate de legea recent promulgată?

Ajung la Lupoaică, locul de întâlnire pentru majoritatea celor care ies în Centrul Vechi. Un domn în jur de 50 de ani, cu fular cu model Burberry, mă întreabă: „Is this the Old City“?, indicând Piața Unirii, cu luminile de sărbători proaspăt aprinse, direcție spre care mergea majoritatea mulțimii. „No, actually this is it“ – îi arăt eu strada Lipscani, mai degrabă întunecată, încă nedecorată cu lumini de sărbătoare și pe care se plimbă doar câțiva oameni. „Are you sure?“ întreabă domnul cu fular și înaintează totuși ușor ezitant, după ce îi confirm. Mă adâncesc și eu în Centrul Istoric și constat că ghirlandele luminoase ce legau în vara aceasta clubul La Muse, ce funcționa în foaierul teatrului de pe Lipscani, de partea cealalată, unde se află magazinul H&M, nu sunt aprinse.

Vizavi de H&M, se află și un cordon galben al Poliției Locale care interzice intrarea pe coridorul unei clădiri părăsite, ce adăpostește în față o veche cabină de telefon și numeroase desene graffiti. Pe Smârdan nu mai există nicio urmă care să indice că aici a funcționat restaurantul Taverna Racilor, care fusese inaugurat în urmă cu doar trei luni, la fel și firma luminoasă care își atrăgea vizitatorii în clubul de noapte de alături. Barul La Comedie, aflat lângă teatrul omonim, funcționează în schimb în continuare. Sucursala BCR care funcționa vizavi de Banca Națională a României își anunța mutarea încă de la data de 14 octombrie, clădirea fiind acum goală. Divan Express, aflat de mai mulți ani într-o clădire de pe Strada Franceză și de care îmi amintesc că era atent decorată în interior în stil turcesc, își trimite clienții în fast-food-ul din Piața Romană: „Pentru că o parte din clădirea în care activăm noi în Centrul Vechi nu corespunde din punct de vedere al siguranței la incendiu, ne mutăm“.

Gabroveni pare cea mai afectată: Biutiful, restaurantul de lux din grupul Fratelli, anunță că „Pentru moment este închis“, iar Mojo, pubul despre care știam că a fost deschis de un britanic și care funcționa încă din 2009 pe trei niveluri, are de asemenea lacăte pe ușă. Mesaje cu „de închiriat“ ori „în curs de relocare“ sau  „ne-am relocat“ sunt răspândite pe toate străzile Centrului Vechi, iar din unele se distinge chiar revolta celor ce le-au deschis: „Nomad Skybar funcționează într-o clădire consolidată, pe baza Autorizației de funcționare emisă de Primăria Sectorului 3, Autorizației de Construcție emisă de PMB, Autorizației de Construcție pentru firme luminoase emise de PMB, Autorizației de Mediu emisă de ANPM, Autorizației Sanitar -Veterinară emisă de DSPMB și a Avizului de Securitate la Incendiu emisă de ISU. Conform modificării legislației de la 5 noiembrie, peste noapte și fără termen de implementare, suntem nevoiți să închidem locația până la alinierea totală la normele actuale de funcționare și de transformare a avizului ISU în autorizație ISU. Majoritatea covârșitoare a locațiilor de orice fel din România, inclusiv instituții publice foarte importante, se află în aceeași situație Menționăm că securitatea a fost și rămâne obiectivul principal. Orice măsură suplimentară propusă, inclusiv colaborarea cu o firmă privată de pompieri cu mașina închiriată în fața locației pentru prevenirea 100% a riscului de incendiu, ne-a fost refuzată.  Locații ca ale noastre funcționează peste tot în lume în condiții identice cu ale noastre. Mulțumim pentru înțelegere. Ne vedem în decembrie!“. Mesajele din Centrul Istoric sunt relevante pentru atitudinea antreprenorilor ce și-au întemeiat afaceri aici. Dintre antreprenorii contactați de Business Magazin, unii au declarat că nu vor să discute subiectul legii privind interzicerea funcționării în spații cu risc seismic clasa I. „Nu încă, poate peste o săptămână, nu vreau să atrag mai mult rău“, îmi spunea la telefon, pe un ton realmente trist, un om de afaceri britanic ce miza pe dezvoltarea centrului istoric pentru afacerea sa; un altul vorbea despre o relocare, tot în Centrul Istoric, iar un al treilea, despre încercarea de a obține o expertiză, ținând cont de faptul că cea mai recentă data tocmai din anul 1993. 

CÂT PIERDE CENTRUL VECHI DE FAPT?

O statistică mai exactă a situației o oferă însă Octav Dura, președintele Asociației Comercianților din Centrul Istoric (ACCI), care reprezintă 60% din cele peste 200 de locații din Centrul Vechi. ACCI este formată din peste 50 de membri, iar fiecare dintre ei deține între una și trei locații (grupul City Grill are trei locații, Saint Patrick’s – două, Freddo – trei, Vintage – patru). „Astăzi în Centrul Istoric sunt încadrate în clasa I de risc seismic 14 clădiri, din peste 200 ale comercianților ce funcționează aici, astfel că sunt afectate în jur de 5% din afacerile din Centrul Istoric; sunt într-adevăr afaceri în care oamenii au investit, dar nu trebuie să gândim că se va închide Centrul Istoric din cauză că 5% au fost nevoiți să închidă“, descrie Dura situația. Pe site-ul Primăriei București se află o listă de 176 de clădiri încadrate la clasa I de risc seismic – pericol public, iar alte 182 de clădiri sunt clasate la clasa I de risc seismic, majoritatea fiind aflate în centrul orașului. Cele mai multe dintre acestea se află însă în centru, iar Dura explică mai exact cum este delimitat spațiul comercial al centrului istoric: „Centrul Istoric este delimitat de zona Bulevard – de la statuia lui Mihai Viteazu până-n Cheiul Dâmboviței – și între Calea Victoriei și bulevardul I. C. Brătianu“. Potrivit lui, parte din oamenii de afaceri ce își aveau activitatea între aceste limite încearcă să se relocheze în spațiile reabilitate disponibile, aflate tot în zona Centrului Vechi.