În 2024, tinerii merg și în city break, dar fac și copii

Unul dintre cele mai citite materiale de opinie ale colegului meu, Cristian Hostiuc, se referea la faptul că, din cauză că merg în vacanțe dese, în city breakuri, că își cheltuie banii pe biletele de avion, tinerii din România nu mai fac copii, motiv pentru care natalitatea este în scădere.

Nu am fost niciodată de acord cu această teorie și, de asemenea, i-am răspuns colegului meu cu un alt articol de opinie, în care mi-am dorit să expun de fapt motivele pentru care reprezentanți ai generației mele nu fac copii: o familie și un copil reprezintă și un angajament financiar pe viață –  dacă e să scoatem sentimentele din ecuație, cam asta înseamnă un copil sau, uneori, chiar și un partener. Călătoriile consideram că erau mai degrabă un efect și nu o cauză a problemei: ajută când vine vorba de umplut timpul liber (când ești singur e mai mult) și, poate și golul lăsat de lipsa unei familii. Mai citam atunci un articol New York Times despre milenialii americani: în timp ce părinții tinerilor americani își cumpărau la vârsta aceasta o casă, aveau un copil, investeau într-un fond de pensii, milenialii actuali se gândesc dacă să își ia o pisică sau o plantă.

Ei bine, se pare că milenialii au ajuns într-un final într-o nouă etapă a vieții: și-au luat plante, pisici, apartamente – unii dintre ei trec deja la o a doua locuință și da – au și văzut cam toate țările din Europa după ce low-costul a democratizat călătoriile. Pare că cei mai mulți dintre ei sunt pregătiți să treacă la următorul nivel. Cel puțin asta se vede în jurul meu: două din patru cele mai apropiate cupluri din jurul meu au sau se pregătesc să aibă un copil; doi din nu foarte mulți colegi de serviciu, din aceeași generație cu mine, trei prietene ale unei colege, tot mileniali, se pregătesc și ei să aibă copii. Mulți pare că și-au atins obiectivele de carieră sau, de ce nu, s-au cam săturat „să muncească pentru corporație” și, la 34-35 de ani, au decis ca acesta să fie anul în care să bifeze și capitolul familie.

Poate că a durat ceva mai mult să realizăm tot ce ne-am propus. Poate și crizele de toate felurile prin care am trecut ne-au făcut să conștientizăm că nu e așa mult timp de pierdut: pandemie, anxietate și, mai ales, un război care ne-a făcut poate să ne gândim la ce e mai important în viață. În ediția acestei reviste, vedeți povestea antreprenorială a unei clinici dedicate fertilizării in vitro – în trei ani – aceasta a contribuit la nașterea a 800 de copii. E însă 2024 anul în care își revine natalitatea? Nu cred că natalitatea va mai ajunge vreodată la nivelurile din trecut – un motiv fiind, pur și simplu, faptul că prioritățile oamenilor sunt multiple și diverse. Jurnaliștii de la FT spun chiar că, pentru părinți, copiii au trecut de la a fi un activ productiv valoros la un bun de consum costisitor.

După cum a argumentat regretatul economist american Gary Becker, oamenii au ajuns să își dorească câțiva copii de „înaltă calitate ”(și deci bine educați), mai degrabă decât mulți. Aceasta se datorează parțial faptului că economia recompensează acest tip de angajat. Dar educația prelungită face copiii costisitori atât în termeni de timp, cât și de bani. Mai mult, participarea femeilor în economie a crescut dramatic în secolul XX, inclusiv în cariere foarte specializate. Acest lucru a crescut „costul de oportunitate” al producerii de copii, în special pentru mame, părinții cei mai legați de creșterea copiilor. Astfel, ele au copii mai târziu sau chiar deloc.

Ar trebui însă blamat acest lucru? Evident că societățile au un interes în creșterea de copii, în vederea existenței lor în viitor. Ajutarea oamenilor să aibă copiii pe care și-i doresc în moduri care se potrivesc cu planurile lor ar trebui să fie un obiectiv al politicilor societăților moderne. Este esențial însă ca și aceste politici să fie în acord cu nevoile părinților moderni: este clar că mulți nu vor sacrifica independența oferită de carieră pentru povara creșterii copiilor, oricât de mari ar fi plăcerile pe care aceștia le-ar putea aduce. Aceste schimbări demografice sunt profunde. Fie că ne plac sau nu, ele transformă lumea. Și trebuie să răspundem în consecință. Și, chiar dacă am termint cu city break-urile, e nevoie de mult mai multă susținere pentru angajamentul pe care îl presupune creșterea unui copil.   

Ioana Matei este editor Business Magazin