Împrumuturile bancare, minimul ultimului deceniu

Situația macroeconomică s-a îmbunătățit în ultimii ani, PIB-ul României fiind în teritoriu pozitiv și înregistrând creșteri record în Europa, însă ascensiunea s-a produs fără prea multă susținere din partea creditării. Resincronizarea ciclului financiar cu cel economic s-a produs cu întârziere.

După izbucnirea crizei economice s-au intensificat dezbaterile privind corelația dintre creșterea creditării și redresarea economiei. Au existat voci care au susținut că activitatea de creditare se va relua după ce economia va reveni pe creștere. însă revigorarea creditării s-a lăsat așteptată o bună perioadă și după ce economia a revenit pe plus. Privind în trecut, se observă că în anii care au precedat criza, expansiunea creditului a contribuit la rate înalte de creștere economică, însă a generat și vulnerabilități economiilor.

Trei sferturi din stocul de credite neperformante au fost acordate în anii de boom economic 2007 și 2008, conform statisticilor BNR. Creditele în valută – vândute de bancheri în condiții relaxate în perioada de boom, când primeau finanțare ieftină de la băncile-mamă din străinătate – au înregistrat cea mai mare rată de neperformanță. Totodată, neperformanța ridicată din sectorul IMM-urilor a fost generată și de valul de insolvențe din economie din anii de criză.

Gradul scăzut de intermediere financiară din prezent a ajuns și în atenția consiliului de administrație al băncii centrale, care și-a exprimat speranța că ponderea în PIB a creditului privat va cunoaște, probabil, în acest an ”un punct de inflexiune„. ”S-a exprimat opinia că ponderea în PIB a creditului acordat sectorului privat – care a scăzut continuu pe parcursul ultimilor ani, la fel ca în unele țări din regiune – va cunoaște probabil în acest an un punct de inflexiune, inclusiv pe fondul diminuării volumului operațiunilor de externalizare a creditelor neperformante„, arată minuta ședinței de politică monetară din 5 mai.

Cu toate că sistemul bancar românesc este lichid și bine capitalizat acum, ponderea împrumuturilor private în PIB a coborât la nivelurile de dinainte de aderarea României la Uniunea Europeană (UE), când handicapul față de piețele financiare dezvoltate era extrem de mare. Industria bancară locală s-a întors, practic, în timp, ajustarea bilanțurilor instituțiilor de credit ducând sectorul la stadiul din 2007.

Deși băncile din zona euro controlează circa 80% din sistemul bancar autohton, România nu numai că nu s-a apropiat, ci s-a îndepărtat în anii de criză de nivelul de intermediere din zona euro. La nivelul zonei euro, ponderea în PIB a creditului acordat companiilor și populației trece de 100%.
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, spunea că solvabilitatea și lichiditatea la nivelul sistemului bancar românesc sunt la niveluri ridicate, iar dobânzile sunt la minime istorice, însă, cu toate acestea, ”creditul nu zburdă„. Isărescu a recomandat băncilor să dea credite mai multe, dar în condiții de prudență.

”Acționarii ar putea să vă tragă de urechi, să vă întrebe: ce faceți cu atâta capital? Este capital nefolosit. Sunt sigur că, dacă nu v-au întrebat, or să vă întrebe. Aveți exces de lichiditate și stabilitate a cursului. Mare lucru! Dobânzile sunt scăzute. Nu se mai poate spune că avem un credit scump și cu toate acestea creditul nu zburdă„, a spus Isărescu.

Privind în urmă, este vizibil că raportul dintre creditele acordate populației și companiilor și PIB era în anii ‘90 cuprins între 40 și 50%, la începutul anilor 2000 ponderea creditului privat în PIB s-a prăbușit la 10%, pentru ca până în 2008 să se majoreze de aproape patru ori, până la 38% din PIB, odată cu privatizărea băncilor de pe piața locală și creșterea fluxurilor de capital străin. însă în perioada de criză, odată cu reducerea substanțială a liniilor de finanțare externe de la băncile-mamă, traiectoria s-a inversat, raportul coborând sub 30% din PIB, conform BNR.

”Accelerarea privatizării băncilor și fluxurile de capital străin au dus la saltul gradului de intermediere la 38% în 2008. în perioada post-criză apare o contracție accentuată a intermedierii (29% în 2016), pe fondul unei reduceri masive a resurselor atrase de la băncile-mamă și al lipsei de cerere, în general, solvabilă, în special“, a susținut într-o prezentare Florin Georgescu, prim-viceguvernator al BNR.
Nivelul intermedierii financiare continuă să fie subdimensionat nu doar în raport cu cel din zona euro, ci și față de cel din țările din regiune.

Spre comparație, în Bulgaria acest indicator este de circa 56%, Cehia și Polonia au niveluri apropiate, de 55% și respectiv 53%, iar în Ungaria raportul dintre credite și PIB a ajuns la 36%, reiese din statistici ale Asociației Române a Băncilor (ARB).
Ritmul de creștere a creditării private la nivelul întregului sistem bancar românesc a rămas anemic în ultimii ani, plasându-se la doar 1-3%, soldul oscilând în jurul a circa 220 mld. lei (50 mld. euro), în timp ce saltul depozitelor a fost de peste 8%, ajungând la mai mult de 270 mld. lei. Creditele în lei au fost ”pe val„, însă împrumuturile în valută și-au continuat declinul. Datele BNR arată o revigorare mai accentuată a creditării pe segmentul persoanelor fizice.

Creditele în lei au devenit atractive în ultimii ani, odată cu scăderea dobânzilor la creditele noi acordate companiilor și populației până aproape de costul împrumuturilor în valută, după relaxarea politicii monetare de către BNR, prin diminuarea ratei dobânzii de politică monetară până la minimul istoric de 1,75%.
Creditarea privată a început anul acesta cu o creștere timidă, de sub 1%, pentru ca în februarie ritmul de creștere anual să fie de 2,1%, iar în martie să ajungă la 3,1% față de aceeași lună din 2016.
Cu toate că împrumuturile noi sunt în ascensiune, soldul nu crește cu viteza așteptată, în condițiile procesului de curățare a bilanțurilor băncilor – explică bancherii.

Tendința de restrângere a bilanțurilor băncilor controlate de acționari străini a fost greu de domolit în condițiile în care au avut de făcut curățenie la nivelul portofoliilor de credite neperformante. Și intensificarea dezintermedierii și-a pus amprenta asupra întârzierii revigorării creditării.

Finanțările acordate de acționarii străini băncilor de pe piața locală au început să crească substanțial în urmă cu aproximativ un deceniu și au ajuns la un maxim de 26 mld. euro în 2008, în timp ce după încetarea acordului de la Viena resursele externe s-au înjumătățit, coborând anul trecut la 11 mld. euro. Pe baza resurselor externe, băncile au intensificat creditarea după 2004, astfel că împrumuturile pentru populație și companii s-au majorat de șapte ori până în 2008, ajungând la circa 50 mld. euro; în prezent, valoarea totală a împrumuturilor oscilează în jurul aceluiași nivel, potrivit oficialilor BNR. în ultmii ani, retragerea resurselor străine din bănci a fost compensată de creșterea substanțială a economisirii interne.

Sergiu Oprescu, președintele Asociației Române a Băncilor (ARB), a adus în discuție în repetate rânduri gradul scăzut de intermediere financiară din România, amintind și de legătura directă dintre nivelul de bunăstare economică și cel de intermediere financiară. El a arătat că este necesară în perspectivă creșterea intermedierii financiare, a ponderii creditelor în PIB. ”Da, știm că trebuie să creștem intermedierea financiară, de la cel mai scăzut nivel din Uniunea Europeană (29%) către o zonă mai apropiată țărilor cu care ne comparăm, sau măcar la nivelul la care am fost în 2008, acela de 40% credit neguvernamental ca procent din PIB„, spunea Oprescu.