Impozitul pe profit/venit, unealta simplă prin care companiile și persoanele fizice pot contribui la viitorul familiilor vulnerabile. Roberto Pătrășcoiu, director național, Habitat for Humanity Romania: „Donațiile din impozitul pe profit sunt foarte importante ca noi să ne continuăm proiectele și să susținem sustenabilitatea financiară a organizației."

Articol cu conținut publicitar

Întregul viitor al unei persoane depinde, adesea, de mediul în care se dezvoltă. Iar la baza unei dezvoltări armonioase din punct de vedere al sănătății și educației, dar și din punct de vedere profesional, stă un factor simplu: o locuință decentă. Mulți români nu beneficiază însă de ea, așa că Habitat for Humanity și-a asumat misiunea de a schimba în bine viitorul familiilor vulnerabile construind case „simple, decente, și accesibile” pentru acestea. Cum pot contribui companiile și persoanele fizice la sprijinirea acestei misiuni?

„Donațiile din impozitul pe profit sunt foarte importante ca noi să ne continuăm proiectele și să susținem sustenabilitatea financiară a organizației. Cu fondurile securizate în decembrie 2021, spre exemplu, am construit de la zero, anul acesta, 14 case și am continuat lucrările la alte 8 locuințe cu sprijinul voluntarilor, în 3 județe ale țării (Bacău, Prahova și Constanța). Însă nevoia pe care noi o deservim rămâne în continuare o problemă ce necesită acțiuni imediate. Un avantaj al acestui mecanism de donație este că procesul în sine este simplu și rapid, fără costuri, iar suma din acest procent nu rămâne oricum în companie, ci merge automat către stat, dacă nu este redirecționată către o organizație neguvernamentală”, spune Roberto Pătrășcoiu, director național, Habitat for Humanity.

Persoanele fizice pot susține misiunea Habitat prin redirecționarea a 3,5% din impozitul pe venit, prin completarea Formularului 230. Persoanele care vor să contribuie prin această modalitate, o pot face foarte simplu și rapid, prin completare online a formularului în site-ul organizației.

Românii pot contribui, de asemenea, prin donații lunare iar, în cazul companiilor, prin redirecționarea impozitului pe profit de 20% până la finalul anului.

Familiile pentru care organizația construiește locuințe au venituri reduse și trăiesc în condiții improprii care le afectează calitatea vieții. Locuiesc în gospodării care prezintă semne vizibile de degradare sau supraaglomerare, uneori deținute în proprietate, iar alteori închiriate. În multe cazuri, familiile își amenajează o încăpere din casa părinților sau a altor rude, care are rol atât de dormitor unde se odihnesc toți membrii familiei, cât și de bucătărie. Deși veniturile există și sunt constante, valorea lor adunată este insuficientă pentru a-și îmbunătăți condițiile de locuire, deoarece nu se pot încadra nici pentru a beneficia de un credit bancar.

Construirea unei locuințe cu două dormitoare de circa 60 mp implică costuri de aproximativ 40.000 de euro (costuri directe). Aceste acțiuni pot fi sprijinite cu ușurință atât de companii, cât și de persoanele fizice.

Roberto Pătrășcoiu explică că la baza selecției familiilor care ajung să beneficieze de sprijinul organizației stau trei criterii importante:

1.       Nevoia urgentă de o locuință decentă – aici luăm în considerare aspecte ce țin de gradul de supraaglomerare, echiparea cu utilitățile de bază (sanitare, de încălzire, grup sanitar la interior), starea de degradare a locuinței, nivelul de întreținere a gospodăriei și poziționarea acesteia într-o zonă de risc (ex: inundații, alunecări de teren, evacuări).

2.      Nivelul scăzut al veniturilor – familiile trebuie să aibă un venit lunar care să nu fie mai mare de 60% din venitul net mediu la nivel național. Această condiție este importantă, deoarece locuințele nu sunt oferite. Familiile trebuie să ramburseze, pe o durată de 20 de ani (fără dobândă și profit), o parte din costul de construcție al casei. Rata lunară pe care o plătesc este una modică și adaptată întotdeauna la cât poate familia să plătească, iar aceasta merge într-un fond circular, prin care noi construim alte locuințe.

3.       Disponibilitatea de a voluntaria – familiile se implică, prin ore de voluntariat, la construirea propriilor case, cât și la construirea altor locuințe din programele Habitat for Humanity România. Rolul orelor de voluntariat este unul de responsabilizare și de conștientizare a efortului comun depus.

Care sunt însă elementele de bază pe care ar trebui să le conțină o locuință și care sunt incluse și în proiectele dezvoltate de organizație? „Cred că putem răspunde în două moduri la această întrebare: cel tehnic – ingineresc și cel care ține de sistemul unic Habitat for Humanity România.”

Desigur, continuă Pătrășcoiu, o locuință trebuie să ofere confortul necesar familiei în termeni de spațiu, eficiență energetică și funcționalitate. Habitat construiește, în principal, locuințe cu două sau trei camere, organizația având o filozofie cuprinsă in acronimul SDA – „simplu, decent, accesibil”. „Construim locuințe simple, dar care oferă cele mai decente condiții de trai la cele mai mic cost fezabil de piață. Modelul actual de locuință a rezultat în urma unui concurs de arhitectură, organizat în anul 2020 la scară națională, prin Ordinul Arhitecților.”

În același timp, sistemul Habitat for Humanity implică faptul că locuințele sunt constuite de voluntari, uneori în timp record, în doar cinci zile. Așa au fost construite chiar anul acesta 12 locuințe în serii de câte 5 zile, în cadrul proiectului „Hope Build”, cu ajutorul a peste 400 de voluntari.  Cel mai mare astfel de proiect a fost în anul 2017, când au fost construite 36 de locuințe în doar 5 zile, cu sprijinul a 1.000 de voluntari, la Bacău. „Voluntarii vin pe șantiere și oferă acolo nu numai timpul lor, dar și o parte din generozitatea lor. Unul dintre voluntarii noștri dragi chiar spunea: Am lăsat în acești pereți o parte din inima mea. Și acest lucru intangibil este un element de bază pe care îl conțin toate proiectele noastre. Pentru că în Habitat, nu construim doar patru pereți și un acoperiș. Ridicăm împreună cu partenerii noștri locuințe, comunități și speranță – aceasta fiind, de altfel, și declarația de misiune a Habitat for Humanity România.

„Donațiile din impozitul pe profit sunt foarte importante ca noi să ne continuăm proiectele și să susținem sustenabilitatea financiară a organizației. (…) Construim locuințe simple, dar care oferă cele mai decente condiții de trai la cele mai mic cost fezabil de piață.” – Roberto Pătrășcoiu, director național, Habitat for Humanity

Locuința, impact direct în viitorul unei persoane

Roberto Pătrășcoiu subliniază că este incredibil cât de multe poate să schimbe o casă viața unui om. „În fiecare an întâlnim povești de viață care ne uimesc și pe noi: familii care în urmă cu 10-15 ani nu aveau nimic, și care la ani după ce au primit o locuință prosperă pe toate planurile. Sunt câteva paliere importante de menționat.”

Primul este sănatatea. „În urmă cu cinci ani am călcat pragul casei unei familii care locuia în condiții greu de descris. Fetița familiei, atunci în vârstă de șase ani, dormea într-o cameră plină de mucegai. Din princina aceasta începuse să dezvolte astm. Mama fusese la medic cu fetița, iar doctorul îi prescrisese o casă nouă, fără pereți plini de mucegai. La puțin timp după vizita noastră, am construit în acea comunitate 8 locuințe în doar 5 zile, cu peste 500 de voluntari. Una dintre locuințe a fost a familiei despre care am vorbit. Acum câteva luni am fost din nou în acea comună. Familia este fericită. Astmul a dispărut, desigur.”

Al doilea palier este educația. Copiii, spune el, pur și simplu încep să aibă rezultate mai bune la școală, atunci când acasă au condiții bune de locuire, și când nu mai sunt nevoiți să plece către școală dintr-o locuință supraaglomerată, cu mucegai, cu acoperiș spart sau cu toaleta afară în frig și întuneric. „Dar să nu-i uităm pe părinți- chiar la acest capitol al educației. Recent am fost impresionat de povestea unei mame singure, care anul trecut s-a mutat într-o casă nouă Habitat. Mi-a spus că anul acesta și-a luat inima în dinți și a reușit să-și finalizeze studiile abandonate în tinerețe. Casa i-a oferit liniștea și siguranța necesare să facă acest pas.”

Și nu în ultimul rând, spune că este vorba și de împlinirea profesională, deoarece, în cele mai multe cazuri, oamenii ajung să aibă locuri de muncă mai bune și mai bine plătite, odată ce beneficiază de o locuință decentă. „Am întâlnit și cazuri în care familiile ajutate de Habitat au dezvoltat afeceri prospere și care acum donează catre noi, pentru a ajuta alte familii. Cum de se întâmplă schimbarea acesta? Pentru că, odată ce o nevoie de bază este satisfăcută (în acest caz, nevoia de acoperiș), omul se concentrează pe nevoi de la vârful piramidei. Stima de sine crește. Iar când aceasta crește, cresc și aspirațiile. Auto-împlinirea devine doar o consecință firească. Sunt aspecte greu cunatificabile. Dar pe care noi le vedem și trăim în fiecare an în proiectele Habitat for Humanity România.”

În prezent, echipa Habitat e formată din 50 de angajați, împărțiți în două organizații – Habitat for Humanity România și Habitat Suport care reprezintă divizia de construcții, specialiști care supraveghează atelierele pe șantier și oferă indicații voluntarilor, astfel ca lucrările să fie executate corect.

De la înființare și până în prezent, organizația a ajutat peste 100.000 de persoane fie prin programele de locuire accesibilă, fie prin cele de dezvoltarea a comunităților vulnerabile, și a construit sau reabilitat peste 5.100 de locuințe.

Anul viitor, Habitat plănuiește să construiască alte 22 locuințe, pentru 22 de familii vulnerabile, în cel puțin trei județe ale țării. „Dar misiunea noastră este mult mai mare de atât. Acționăm într-un spectru mai larg al ecosistemului de locuire. De exemplu, sprijinim familiile de refugiați ucrainieni cu locuire, prin programe alternative de închiriere socială sau renovare de spații nefolosite. Estimăm că vom ajuta peste 1.000 de persoane cu locuire pe acest palier, care se adaugă la cele peste 4.000 de persoane sprijinite în 2022.”

Organizația lucrează, de asemenea, împreună cu autorități, ministere și guvern pentru implementarea „Strategiei Naționale de Locuire 2023-2050”, cu impact considerabil la nivel național (sute de mii de persoane). Și, totodată, continuăm și programul de comunități sustenabile prin care vor construi o cantină socială  în Buftea și vor reabilita și eficientiza energetic centrul SOS Satele Copiilor din București.

În alte țări, Habitat for Humanity primește cea mai mare parte a donațiilor din partea companiilor care au strategie de CSR, filantropia corporativă, prin care companiile „dau înapoi comunității”, fiind, astfel, cea care contribuie la bunăstarea acesteia. „Este o modalitate foarte des utilizată pentru a menține motivația în rândul oamenilor și de a crește angajamentul lor prin susținerea unor cauze sociale.  Mii de companii au programe de tipul Matching Gift care dublează sau chiar triplează contribuțiile individuale făcute de angajații lor.” Potrivit lui, cultura acestor tipuri de donații ia amploare și în România întrucât companiile au oportunitatea să integreze și să creeze sinergii între CSR și alte activități pe care altfel le-ar trata separat.

Donațiile venite anual din impozitul pe profit al companiilor reprezintă aproximativ 30% din fondurile securizate ale organizației, „un procent este semnificativ dacă te gândești că procesul este reluat în fiecare an”.

Pe primul loc se află fondurile venite din fundraisingul local, undeva la 44%, iar sursele sunt bugetele companiilor din România, dar și donațiile de la persoane fizice (prin impozitul pe venit, debit direct, donații online sau via SMS), iar pe al doilea loc se află fondurile venite din rețeaua internațională Habitat for Humanity.