Impozitarea micilor antreprenori: de ce nu fac PNL și PSD front comun în fața Bruxellesului pentru susținerea taxei pe cifra de afaceri? Pentru ca pensiile să treacă de 9% din PIB, partidele care conduc România s-au bătut la Bruxelles, dar la întreprinzători doar se grăbesc să arate că celălalt e vinovat

Scăderea pragului pentru impozi­tarea microîntreprin­derilor, unul dintre motivele pentru care Comisia Europeană a suspendat plata cererii a treia din PNRR, este subiect de campanie pentru coaliția PSD-PNL.

Pe de-o parte, liderii celor două partide, Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă, spun că trebuie rezolvate cerințele din PNRR, dar pe de altă parte nicio parte nu își asumă, concret, susținerea micilor întreprinzători sau scăderea pragurilor.

Cum poate România să susțină în fața Comisiei Europene sprijinul pentru antreprenorii mici?

Antreprenoriatul este încă la început în România, chiar dacă este în plin avânt, iar creșterea taxelor pentru micii întreprinzători ridică problema susți­nerii antreprenorilor mici, la început de drum, care nu au capitalul și puterea de investiții a companiilor mari.

Ionuț Popescu, care are un centru de echitație în Dâmbovița, spune că deja a trecut la impozitul pe profit din 2024 și, deși nu are venituri mai mari, plătește mult mai multe taxe.

„Noi am trecut deja la impozit pe profit și diferența este semnificativă. Nu am ajuns să avem o cifră de afaceri mai mare, doar

ne-au crescut taxele. Situația nu este deloc roz pentru noi. Să existe un regim de impozitare mai accesibil pentru micii întreprinzători este foarte valoros. Pe de altă parte, înțelegem și problema guvernului, pentru că tot companiile mari au abuzat. Tot cei mari au profitat în realitate de regimul ăsta de taxe. Guvernul nu are capacitatea să se ocupe cu adevărat, să îi protejeze pe cei la început de drum și care vor să facă treabă“, spune el pentru ZF.

În acest moment sunt peste 400.000 de microîntreprinderi care au afaceri mai mici de 500.000 de euro, care generează afaceri de 70-80 mld. lei pe an și angajează spre 2 milioane de salariați.

Practic, peste 70% din companiile active din România fac parte din sfera microîntre­prinderilor, ele fiind, de altfel, și cele mai fragile la șocuri fiscale sau la crize.

Guvernul a trimis către Bruxelles și a agreat un plan de reducerea  defici­tului bugetar pe o perioadă de șapte ani. Printre măsurile menționate se numără și scăderea pragului pentru impozitarea microîntre­prinderilor, dar nu este specificat exact ritmul de scădere. Ce ar însemna impozite mai mari pentru micii întreprinzători?

Microîntreprinderile au acum un impozit pe cifra de afaceri de 1% dacă au afaceri sub 60.000 de euro anual sau  de 3% dacă au afaceri între 60.000 și 500.000 de euro pe an.

Discuția dintre PSD și PNL pe regimul microîntreprinderilor vine în contextul în care scăderea pragurilor pentru microîntreprinderi era cuprinsă în PNRR și o condiție pentru o parte din sumele din cererea de plată numărul trei. Pe de altă parte, scăderea pragului la microîntreprinderi a devenit un angajament și în planul fiscal de reducere a deficitului bugetar pe o perioadă de șapte ani. Marcel Ciolacu, liderul PSD, spune că scăderea pragului a fost asumată în PNRR inclusiv de PNL, când a fost conceput PNRR, în 2021. De cealaltă parte, Nicolae Ciucă, liderul liberal, dă vina pe PSD pentru nerealizarea reformelor. Întrebat însă ce vrea să facă în legătură cu reducerea plafoanelor la microîntreprinderi, el a răspuns: „Și acum ne opunem coborârii pragului. Este vorba de pierderea unui procent din banii alocați jalonului respectiv și trebuie să vedem care sunt efectele. Putem să ne permitem să pierdem o parte din bani sau putem să pierdem foarte mulți bani ajungând să se dizolve foarte multe întreprinderi mici și mijlocii“, a spus Ciucă.

Nici în PNRR și nici în planul fiscal prezentat de guvern la Bruxelles nu sunt ținte clare de reducere a pragului pentru microîntreprinderi. În PNRR se vorbește despre reducerea graduală a companiilor cu regim fiscal redus, începând cu 2022. Or, în România a scăzut la jumătate acest număr, de la 900.000 la final de 2022, la circa 410.000 la jumătatea lui 2024. Scăderea cea mai mare a venit după reducerea pragului de la afaceri de 1 mil. euro la 500.000 euro, începând cu 2023.

Cu toate acestea, nu se văd încasări mai mari din impozitul pe profit în 2024 din aceste măsuri. Spre exemplu, ZF a scris la începutul lunii septembrie că aproape toată creșterea din încasările de impozit pe profit ale guvernului a venit din taxa suplimentară pe cifra de afaceri a companiilor mari și a băncilor. Întreprinderile mici și mijlocii, chiar dacă au venituri mai mici decât marile companii multinaționale, sunt coloana vertebrală a econo­miei României și cele mai sensibile la șo­curi, ele fiind primele „măturate“ în orice criză. O companie mare are, de obicei, de unde reduce din costuri în vremuri de criză, de la bugete de marketing, la angajări sau bugete de investiții, pârghii pe care cei mai mulți întreprinzători mici nu le au. Costin Bădilă, fondatorul producă­torului de bere artizanală AuGustA, care a investit un milion de euro în fabrica de la Avrig, spune că problema susținerii micilor întreprin­zători merge mai departe de impozitare.

„Fiecare companie are specificul și nevoile ei. Eu am fost până acum la micro și mi-am dat seama că începând de anul viitor este mai avantajos să trec pe impozitul pe profit.“

„Cred că problema are un răspuns mai complex și ar trebui inclusiv codul fiscal să fie restructurat pentru a ajuta firmele care sunt în demaraj. Noi, indiferent pe ce palier ne situăm, avem aceleași obligații. În industria berii eu am aceleași reguli de respectat ca și Heineken. Nu accizele ne omoară, ci toată stufoșenia, în care o companie care are un angajat sau doi, cum sunt eu, trebuie să joace cu aceleași reguli.  E nevoie de o decizie strategică pentru susținerea micilor întreprinzătoriî, spune el.

Cum arată acum regimul microîntreprinderilor

Microîntreprinderile au două cote de impozitare:

♦ 1% pe venituri pentru microîntreprinderile care au venituri mai mici de 60.000 euro și nu activează în domeniul IT/medical/HoReCa/juridic

♦ 3% pe venituri pentru microîntreprinderi cu venituri de 60.000-500.000 euro.

Condiții pentru încadrarea la microîntreprinderi:

♦ să aibă un salariat cu normă întreagă

♦ veniturile din consultanță să fie de sub 20% din cifra de afaceri;

♦ cifra de afaceri să fie de sub 500.000 euro;

♦ asociații să nu aibă dețineri de cel puțin 25% în mai mult de 3 microîntreprinderi.

Care sunt măsurile pe care guvernul ar urma să le ia pentru reducerea deficitului bugetar de la 7,9% din PIB la sub 3%:

Măsuri pe venituri:

♦ Implementarea jaloanelor 207, 208 și 231 din PNRR privind reforma fiscală (eliminarea excepțiilor fiscale, digitalizarea vămilor);

♦ Implementarea măsurilor pentru o mai bună colectare a veniturilor bugetare;

♦ Creșterea redevențelor;

♦ Operaționalizarea Neptun Deep și încasarea redevențelor.

Măsuri pe cheltuieli:

♦ Reducerea graduală ca procent în PIB a cheltuielilor de personal de la nivelul de 9,3% din PIB la 8,3%;

♦ Scăderea graduală a plafoanelor pentru regimul microîntreprinderilor;

♦ Menținerea unei ponderi de aproximativ 5% din PIB a cheltuielilor cu bunurile și serviciile;

♦ Reducerea ponderii cheltuielilor cu asistența socială de la 12,7% din PIB în anul 2025 la 10,7% din PIB în anul 2031;

♦ Creșterea ponderii cheltuielilor cu investițiile în PIB la 7,8% din PIB în anul 2025, la 7,7% din PIB în anul 2026 și 6,5% în PIB în anul 2027 urmată de o menținere a ponderii în PIB a cheltuielilor de peste 5%, ținând cont că din anul 2027 se termină perioada implementării PNRR.